🇷🇴Clujul se mândrește cu 10 titluri de “Tezaur Uman Viu”. În toată România s-au acordat peste 100.

𝙕𝙞𝙪𝙖 𝙣𝙖ț𝙞𝙤𝙣𝙖𝙡ă 𝙖 𝙏𝙚𝙯𝙖𝙪𝙧𝙪𝙡𝙪𝙞 𝙪𝙢𝙖𝙣 𝙫𝙞𝙪, 𝙢𝙖𝙧𝙘𝙖𝙩ă 𝙥𝙚 30 𝙣𝙤𝙞𝙚𝙢𝙗𝙧𝙞𝙚

În România este marcată pentru prima dată astăzi, 30 noiembrie 2023, Ziua naţională a Tezaurului uman viu. Instituită prin lege în luna mai a acestui an, inițiativa vizează creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, precum şi promovarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al activităților lor, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia.

Totodată, oferă posibilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea lor, să organizeze sau să sprijine logistic şi material, prin bugetele proprii, manifestările culturale, artistice sau educaţionale dedicate acestei zile.

Programul Tezaure Umane Vii este o inițiativă a UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial ce vizează identificarea și recunoaşterea la nivel național a celor care creează și, implicit, păstrează valorile tradiționale.

Din anul 2010 până în prezent peste 100 de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de „Tezaur Uman Viu”. În urma demersurilor realizate de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Clujul deține următoarele titluri de „Tezaur Uman Viu”:

• 𝗩𝗮𝘀𝗶𝗹𝗲 𝗦𝗼𝗽𝗼𝗿𝗮𝗻 – rapsod popular – Frata;
• Ţuli Carol, Covaci Băbuţ (decedat în 2023), Covaci Alexandru, Bumb Cornel (𝗧𝗿𝗶𝗼 𝗧𝗿𝗮𝗻𝘀𝗶𝗹𝘃𝗮𝗻 „𝗭𝗼𝗿𝗶𝗹𝗲”) – instrumentiști tradiționali Mociu;
• 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂 𝗖𝗶𝘂𝗿𝗰𝘂𝗶 (Ș𝗮𝗻𝗱𝗼𝗿𝗶𝗰ă)– instrumentist tradiţional (vioară) satul Soporu de Câmpie, com. Frata; (decedat în 2023)
• 𝗟𝗼𝘃â𝘀𝘇 𝗙𝗿𝗮𝗻𝗰𝗶𝘀𝗰 (𝗟𝗼𝘃â𝘀𝘇 𝗙𝗲𝗿𝗲𝗻𝗰 “𝗞𝘂𝗹𝗶”) – dansator tradiţional – satul Vişea, com. Jucu de Sus (decedat în 2021);
• Perechea de jucăuși 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮𝗻 𝗗𝘂𝗺𝗶𝘁𝗿𝘂 ş𝗶 𝗘𝗹𝗶𝘀𝗮𝗯𝗲𝘁𝗮 𝗥𝘂𝘀𝘂 – Frata;
• 𝗡𝗶𝗰𝗼𝗹𝗮𝗲 𝗩ă𝗱𝗮𝗻, constructor de instrumente muzicale din lemn, Rusești;
• 𝗷𝘂𝗰ă𝘂ș𝘂𝗹 𝗜𝗼𝗮𝗻 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗮𝗻 din satul Berchieșu;
• ț𝗲𝘀ă𝘁𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗩𝗶𝗼𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗧𝗿𝗶𝗽𝗼𝗻 din Negreni;
• 𝗰ă𝗿𝗯𝘂𝗻𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗜𝗼𝘀𝗶𝗳 𝗕𝗼𝗿𝗱𝗲𝗮 din Muntele Rece;
• 𝗳𝗶𝗲𝗿𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗦𝗶𝗺𝗶𝗼𝗻 𝗗𝗿î𝗻𝗱𝗮 din satul Măguri, comuna Măguri-Răcătău.

Cercetările intreprinse în ultimii ani conduc la concluzia că în subzonele teritoriului judeţului Cluj se găsește încă un bogat patrimoniu folcloric tradiţional, atât în stare vie, dar și latentă. Urme clare şi adânci ale existenţei acestui patrimoniu se mai găsesc în prezent în multe localităţi ale judeţului, cu predilecţie în satele de munte. Acolo se păstrează şi astăzi în stare bună de conservare costumele tradiţionale, obiceiurile locale, limbajul arhaic şi încă mai pot fi admirate case construite în vechiul stil arhitectural.

Marea parte a bogatului tezaur informativ în domeniul culturii populare este deţinută de populaţia satelor, formată în general din persoane conservatoare, ce îndrăgesc trecutul satului, fiindcă face parte din viața lor.

FOTO: Tezaurele Umane Vii ale județului Cluj/ Arhiva CJCPCT CLUJ

sursa: Traditii Clujene