Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Miercuri, 18 martie 2026, se împlinesc 105 ani de la nașterea teologului, scriitorului și ierarhului Bartolomeu Valeriu Anania, una dintre cele mai complexe și puternice personalități ale Bisericii și culturii românești contemporane.
Născut la 18 martie 1921, în comuna Glăvile, sub numele de Valeriu Anania, viitorul mitropolit avea să îmbine, de-a lungul vieții, vocația teologică cu o impresionantă deschidere culturală. Formarea sa intelectuală a fost una solidă și diversă: după Seminarul Central din București, urmează studii la Cluj, unde frecventează în paralel cursurile Facultății de Medicină și ale Conservatorului, continuând apoi teologia la București și Sibiu, unde obține licența în 1948.
Momentul decisiv al devenirii sale spirituale are loc în 1942, când este tuns în monahism la Mănăstirea Antim, primind numele Bartolomeu. În același an este hirotonit ierodiacon, iar începutul slujirii îl găsește în mănăstirile Polovragi și Baia de Arieș.
Spiritul său civic și vertical se manifestă încă din tinerețe. În 1946, ca lider al Centrului studențesc „Petru Maior” din Cluj, se implică activ în mișcarea studențească anticomunistă, fapt care îi va atrage, ulterior, represiunile regimului. În 1958 este arestat și condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale”, trecând prin temnițele de la Jilava, Pitești și Aiud. Va fi eliberat în 1964, odată cu amnistia deținuților politici.
După eliberare, între 1965 și 1976, își desfășoară activitatea în Statele Unite, în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America și Canada, unde susține conferințe și participă la dialoguri internaționale, reprezentând Biserica Ortodoxă Română în diverse spații ale lumii.
Revenit în țară, își continuă lucrarea în slujba Bisericii, devenind director al Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă. Retras ulterior la Mănăstirea Văratec, începe una dintre cele mai importante lucrări ale vieții sale: revizuirea și diortosirea Sfintei Scripturi, un efort monumental pe care îl va caracteriza drept „muncă de ocnaș”.
După 1990, vocația sa pastorală atinge deplina împlinire. În 1993 este ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, fiind instalat la Cluj-Napoca. În 2006 devine Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, consolidând un rol de autoritate morală și spirituală în spațiul public românesc.
Predicile sale, lucide și adesea incomode, au abordat teme sensibile ale societății: corupția, degradarea morală, criza valorilor. A vorbit cu responsabilitate despre identitate și credință, despre datoria de a păstra „această grădină a Maicii Domnului, care se cheamă România”.
În paralel, activitatea sa literară îl consacră drept un scriitor de prim rang. Membru al Uniunii Scriitorilor din 1978, Bartolomeu Anania a publicat poezie, dramaturgie, eseu și memorialistică. Lucrări precum „Miorița”, „Meșterul Manole”, „Geneze” sau „Rotonda plopilor aprinși” reflectă profunzimea gândirii sale și capacitatea de a îmbina tradiția cu modernitatea.
Contribuția sa teologică rămâne esențială: ediția jubiliară a Bibliei din 2001, diortosită și adnotată de el, este considerată una dintre cele mai importante realizări biblice românești contemporane.
Recunoscut pentru întreaga sa activitate, în 2010 devine membru de onoare al Academiei Române. În testamentul său, lasă întreaga avere – biblioteca și manuscrisele – unei fundații care îi poartă numele, destinată sprijinirii tinerilor merituoși.
Se stinge din viață la 31 ianuarie 2011, fiind înmormântat în cripta ierarhilor din Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.