ALARMĂ ÎN MEDIUL ACADEMIC. Paradoxul cercetării românești: Locul 1 mondial la articole științifice plătite, în timp ce calitatea este pusă în pericol. UBB cere o reformă radicală

Într-un moment de cotitură pentru peisajul academic din România, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca trage un semnal de alarmă public cu privire la degradarea calității cercetării științifice naționale. O analiză internă de amploare, dezbătută în Aula Magna, scoate la iveală o realitate tulburătoare: România a devenit lider mondial absolut în adoptarea unui model de publicare controversat, în care autorii plătesc pentru a fi publicați, surclasând puteri științifice globale precum SUA, Germania sau Marea Britanie.

Fenomenul, deși cosmetic eficient în clasamentele universitare (rankinguri), riscă să compromită definitiv credibilitatea academică a țării și să genereze o bulă de vizibilitate complet artificială.

Capcana modelului „Gold Open Access”: Când cantitatea îngroapă calitatea

Născută în anii ’90 din dorința legitimă de a democratiza accesul la cunoaștere prin intermediul internetului, mișcarea Open Access s-a transformat, în ultimii ani, într-o industrie extrem de lucrativă și greu de controlat. Problema centrală identificată de UBB rezidă în modelul „Gold Open Access”, o paradigmă comercială în care editurile percep taxe direct de la cercetători sau de la instituțiile lor pentru a le face lucrările accesibile publicului gratuit.

Consecințele la nivel global sunt deja vizibile:

• O explozie matematic imposibilă: Numărul de publicații științifice a crescut exponențial, fără ca numărul real de cercetători la nivel mondial să fi ținut pasul.
• Diluarea excelenței: Filtrele de evaluare colegială (peer-review) au devenit extrem de volatile, scăzând standardele de calitate pentru a face loc volumului.
• Criza retragerilor: Se înregistrează un număr record de articole retrase post-publicare (retractions) din cauza unor severe probleme de etică sau a erorilor științifice flagrante.

România, „campioană mondială” la o statistică îngrijorătoare

Datele prezentate de profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu, președintele Consiliului Științific al UBB, sunt de-a dreptul frapante. Între cele mai productive 50 de țări ale lumii în anul 2025:

Indicator Publicații (Date 2025)	România	SUA / Marea Britanie / Germania
Proporția totală de articole „Gold Open Access”	53% (Locul 1 mondial)	23% — 28%
Ponderea articolelor în cea mai mare editură exclusiv Gold OA	32% (Locul 1 între țările dezvoltate)	< 3% (Marile universități SUA)

Această discrepanță majoră sugerează că, în timp ce elitele științifice mondiale rămân extrem de selective și preferă revistele tradiționale cu filtre riguroase (unde costurile sunt suportate de cititori/abonamente sau de consorții), cercetarea din România a pompat masiv resurse financiare și academice în circuite de publicare rapidă.

Iluzia din rankinguri și „efectul Sorbona”

Prorectorii UBB, profesorii Markó Bálint, Adrian Petrușel și Szász Levente, au explicat mecanismul pervers prin care acest val de publicații distorsionează realitatea. Până recent, UBB își menținea poziția de top în rankingurile internaționale bazându-se pe deviza „calitatea bate cantitatea”. Deși universitatea clujeană are o pondere majoritară de personal în zona științelor socio-umane și artelor (unde rezultatele se diseminează prin cărți și capitole, ignorate istoric de algoritmii clasamentelor globale), articolele publicate în zona de științe exacte și biomedicale treceau prin filtre atât de dure încât impactul lor real propulsa instituția în topuri.

În noua paradigmă însă, „cantitatea a început să bată calitatea”. Universități cu o producție științifică masivă, dar facilă, pot urca artificial în clasamente, generând o imagine falsă a performanței.

Distorsiunea a devenit atât de toxică la nivel global încât marile instituții au început să boicoteze sistemul. Într-un mesaj transmis comunității clujene, sintetizat de prof. Sergiu Mișcoiu (directorul Centrului UBB de Cooperări Internaționale), Președinta Universității Sorbona a explicat motivele pentru care instituția sa a ales să se retragă din anumite rankinguri universitare internaționale. Sorbona nu este un caz izolat; mișcarea de retragere (totală sau pe domenii, cum este cazul facultăților de Medicină și Drept de la Harvard) câștigă teren în rândul elitelor care refuză să mai valideze un joc de marketing cuantificabil, dar golit de substanță etică.

Strategia de autocorectare: Spre ce se îndreaptă UBB?

Conducerea universității a anunțat că nu va asista pasivă la acest declin structural și va implementa o strategie instituțională aliniată la noile tendințe europene de autocorectare. Soluția constă în abandonarea treptată a modelului „autorul plătește” în favoarea unor alternative etice:

1. Diamond Open Access: Modele de publicare unde costurile sunt integral acoperite de state sau instituții academice, eliminând presiunea financiară atât de pe autor, cât și de pe cititor.
2. Green Open Access (Auto-arhivare): Publicarea în reviste clasice, dublată de depozitarea liberă a textului în formate specifice, în depozite instituționale securizate.
3. Modele Hibride Controlate: Sprijinirea editurilor academice tradiționale care își recuperează costurile prin abonamente instituționale, garantând un control riguros al calității.

„Bunele practici academice evoluează. Dacă în 2005 propuneam introducerea rankingurilor în țară, iar în 2016 pe cea a metarankingurilor, astăzi bunele practici internaționale s-au îndepărtat de aceste demersuri, fiind prea puternic distorsionate”, a punctat rectorul UBB.

Acesta a subliniat că, din posturile de consilier ministerial sau de demnitar deținute de-a lungul timpului, a susținut și va continua să susțină ancorarea României în inițiative europene de evaluare comprehensivă precum CoARA (Coalition for Advancing Research Assessment) sau standardul HR Excellence in Research Award, unde accentul cade pe integritate, etică și valoarea intrinsecă a descoperirii, nu pe volumul facturilor de publicare plătite.

Un apel la responsabilitate națională

Prin vocea comunității sale, sprijinită de rețelele de elită din care face parte – precum The GUILD (grupul unora dintre cele mai puternice universități de cercetare din Europa) și alianța EUTOPIA –, UBB transformă această analiză internă într-un manifest național.

Mesajul transmis ministerului de resort, consiliilor de atestare (CNATDCU) și celorlalte universități din țară este clar: România trebuie să înceteze să mai finanțeze și să premieze „industria hrtiilor scrise pe bandă rulantă”. Fără o reformă urgentă a criteriilor de promovare și finanțare bazate pe meritocrație reală, riscul ca societatea românească să construiască o economie a cunoașterii pe un fundament de nisip mișcător devine o certitudine iminentă.