Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Dacă privești România de astăzi prin prisma cifrelor oficiale, două procente par greu de pus cap la cap: peste 98% dintre cei care își declară religia sunt creștini, iar două treimi dintre adulți spun că dictatorul care a persecutat Biserica a fost un lider bun.
Ce spun cifrele oficiale
Potrivit rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, publicate de Institutul Național de Statistică, 16,4 milioane de români și-au declarat religia, iar alte 2,66 milioane nu au declarat-o. Dintre cei care au declarat-o, 85,5% sunt ortodocși, 4,5% romano-catolici, 3% reformați și 2,5% penticostali. Per total, 98,5% dintre cei care și-au declarat religia aparțin unor culte creștine, iar atei, agnostici sau fără religie s-au declarat 0,94%, circa 154.000 de persoane.
De cealaltă parte, cel mai amplu sondaj dedicat nostalgiei după comunism, realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în vara lui 2025, arată că 66,2% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, 55,8% consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun, iar 48,4% afirmă că în comunism se trăia mai bine.
Cele două cercetări au baze diferite: recensământul numără întreaga populație rezidentă, iar sondajul doar adulții, iar 2,66 milioane de persoane nu și-au declarat religia la recensământ. De aceea suprapunerea exactă a celor două procente nu se poate calcula din cifrele publice. Cert este că regimul condus de Nicolae Ceaușescu era oficial ateu și a tratat Biserica drept adversar.
Mitul „egalității creștine” în comunism
Mulți confundă astăzi milostenia creștină cu colectivismul comunist. În realitate, cele două sisteme sunt opuse prin definiție.
- Creștinismul se bazează pe liberul arbitru și pe dăruirea de bunăvoie. Comunismul s-a instaurat prin confiscarea cu forța a pământurilor, caselor și averilor, prin naționalizare.
- Creștinismul cere iubirea aproapelui. Comunismul a funcționat pe lupta de clasă: a asmuțit vecin contra vecin și a transformat turnătoria la Securitate în datorie civică.
- Ideologia comunistă, încă de la Karl Marx și faimoasa lui frază despre religie drept „opiul popoarelor”, a urmărit eliminarea credinței din viața publică și a impus închinarea la partidul unic și la „Conducătorul Iubit”. În 1948, statul a scos în afara legii Biserica Română Unită, greco-catolică, iar în 1959 a desființat prin decret o mare parte a mănăstirilor.
De la Experimentul Pitești la buldozerele lui Ceaușescu
Comunismul nu a combătut credința doar în cărți, ci prin teroare sistematică.
- Între 1949 și 1951, la Închisoarea Pitești, regimul a desfășurat cel mai brutal experiment de „reeducare” din Europa de Est. Mărturiile supraviețuitorilor, printre care Dumitru Bordeianu, autorul volumului „Mărturisiri din mlaștina disperării”, descriu cum deținuții erau bătuți până la leșin ca să scuipe pe cruce, mai ales de sărbătorile mari, și cum mulți dintre ei și-au mărturisit credința chiar și după torturi.
- Nici în anii ’80, perioada idealizată cel mai des de nostalgici, prigoana nu a dispărut, ci și-a schimbat metoda. Între 1977 și 1987, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, circa 20 de lăcașuri de cult din București au fost rase cu buldozerele, printre care Mănăstirea Văcărești și Biserica Sfânta Vineri, iar alte biserici au fost mutate pe șine și ascunse după blocuri.
- Crăciunul fusese desființat ca sărbătoare legală încă din 1948 și redevenise o zi lucrătoare obișnuită, iar martorii vremii povestesc că elevii prinși la slujba de Înviere puteau avea de suferit la școală, iar un botez sau o cununie religioasă îți putea bloca cariera sau îți aducea dosar la Securitate.
Libertate maximă, memorie scurtă
Astăzi, în democrație, creștinii din România se bucură de o libertate pe care nu au avut-o niciodată între 1947 și 1989: mii de biserici ridicate liber, ore de religie în școli, pelerinaje cu sute de mii de oameni transmise în direct și dreptul de a-ți mărturisi credința fără frică.
Paradoxul rămâne: milioane de cetățeni îl laudă astăzi pe liderul unui sistem care a tratat credința drept inamic și o fac tocmai prin libertatea pe care democrația o garantează, iar regimul comunist o interzicea.
Tu cum îți explici această ruptură de logică? Cum se face că, într-o țară în care peste 98% dintre cei care își declară religia sunt creștini, 66,2% dintre adulți îl consideră „un lider bun” tocmai pe dictatorul unui regim ateu?
Imagine de copertă: ilustrație generată cu inteligență artificială.
Surse
- Institutul Național de Statistică, Rezultate definitive RPL2021: populația rezidentă după religie (recensamantromania.ro)
- IICCMER, comunicat de presă din 22 iulie 2025, „Percepția populației cu privire la comunism” (iiccmer.ro)
- INSCOP Research, sondajul „Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei”, iulie 2025 (inscop.ro)
- Radio România Internațional, „Demolarea patrimoniului religios al Bucureștiului” (rri.ro)

