Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Fosta judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Andrea Annamaria Chiș – născută în Carei, județul Satu Mare, stabilită ulterior la Cluj, a devenit una dintre cele mai puternice voci publice în dezbaterea despre vulnerabilitățile sistemului judiciar din România. Apariția ei în documentarul Recorder „Justiție Capturată” a declanșat un val de reacții în societate, pentru că aduce la suprafață, cu argumente și exemple precise, modul în care mecanismele interne ale justiției pot fi manipulate pentru a concentra puterea în mâinile câtorva persoane.
Discursul public al Andreei Chiș nu este însă o revelație apărută peste noapte. Multe dintre problemele expuse în documentar se regăsesc, detaliate și demonstrate punctual, în studiul său academic din 2023 – „Folosirea (în)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017–2023)”, publicat în revista Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale I.C. Brătianu al Academiei Române. Chiș subliniază că acest studiu a circulat intens în mediul juridic și era cunoscut inclusiv de actuala componență a CSM, fără a provoca o reacție instituțională, deși analiza era susținută de fapte, hotărâri ale CSM și exemple concrete.
O voce inconfortabilă pentru sistem: Ce dezvăluie documentarul Recorder
În „Justiție Capturată”, Andrea Chiș vorbește deschis despre mecanismele prin care modificările legislative din ultimii ani au permis instaurarea unui control excesiv asupra carierelor judecătorilor și procurorilor.
Unul dintre mesajele centrale este acela că vulnerabilitățile justiției nu vin doar din exterior, ci și din interiorul ei.
„Există, din păcate, judecători și procurori care sunt un fel de cal troian… Ei au fost puși pe funcție ca să facă un politician din exterior. Tot noi știm cel mai bine cine ne poate vulnerabiliza sau întări.”
Potrivit Chiș, informarea selectivă a factorului politic de către anumite grupuri din sistem a facilitat modificările la Legile Justiției care au împins puterea către vârful ierarhiei judiciare. Această „captură internă” ar fi permis crearea unei structuri piramidale, în care câțiva decidenți controlează:
- promovările,
- repartizarea judecătorilor pe secții,
- formarea completelor de judecată,
- detașările,
- precum și accesul la poziții-cheie în instanțe și parchete.
„Repartizarea judecătorilor pe secții și complete se face de președinte împreună cu colegiul de conducere. Avem un CSM care răspunde de toate promovările… Asta arată structura piramidală și pârghiile de control.”
Mesajul său central este că această structură nu este doar ineficientă, ci periculoasă, pentru că poate transforma justiția într-un sistem dependent de voința unei minorități.
Reacția Andreei Chiș: „Am scris totul încă din 2023. CSM a știut.”
La câteva ore după difuzarea documentarului Recorder, Andrea Chiș a publicat un mesaj ferm, subliniind că analiza sa despre folosirea inadectă a puterii în justiție este publică de mai bine de un an.
„Despre tot ce am vorbit aseară în investigația Recorder am scris un studiu în anul 2023… L-a cunoscut și CSM-ul din actuala componență și nu a reacționat în niciun fel.”
Fosta judecătoare afirmă că lipsa unei reacții oficiale nu poate fi justificată, având în vedere că studiul conține referințe directe la hotărâri ale CSM și exemple punctuale care ilustrează folosirea discreționară a puterii.
Repostarea studiului după apariția documentarului este un gest asumat, menit să arate că problemele nu sunt simple opinii, ci concluzii fundamentate academic, rezultate din analiza unor practici instituționale desfășurate între 2017 și 2023.
Radiografia unui sistem piramidal: Ce spune studiul Andreei Chiș (2017–2023)
Studiul disponibil public analizează în profunzime modul în care puterea a fost exercitată în interiorul sistemului judiciar. Principalele concluzii sunt:
1. Crearea unei structuri piramidale dominate de un grup restrâns
Chiș arată că modificările legislative și practica instituțională au consolidat un model ierarhic rigid, care permite controlul vertical al carierelor magistraților. În vârful piramidei se află:
- conducerea CSM,
- președinții instanțelor superioare,
- câțiva decidenți care pot influența direct numirile, evaluările și repartizările.
2. Detașările – un mecanism netransparent și potențial abuziv
Un capitol amplu al studiului este dedicat detașărilor, pe care autoarea le descrie ca fiind operate adesea fără criterii clare și fără transparență.
„CSM și-a făcut un obicei din a detașa judecători într-un mod total netransparent… Aceste detașări pot fi recompense, pentru că presupun venituri mai mari și un volum mai mic de muncă.”
Detașările devin astfel monedă de schimb pentru loialitate, nu pentru competență.
3. Promovările – dependente de decizii cu impact politic și relațional
Promovările în funcții-cheie sunt, potrivit analizei, afectate de:
- lipsa unor standarde obiective,
- evaluări subiective,
- influența conducerilor instanțelor,
- complicitatea unor grupuri influente din interiorul sistemului.
Chiș sugerează că aceste mecanisme vulnerabilizează independența reală a magistraților, punând carierele lor în mâinile câtorva persoane.
4. Rolul CSM – concentrare excesivă de putere
Deși CSM ar trebui să fie garantul independenței magistraturii, studiul arată că instituția a acumulat atribuții care îi permit un control aproape total asupra carierelor.
Această supraconcentrare poate fi folosită „adecvat”, adică în interesul funcționării sănătoase a sistemului – sau „inadecvat”, devenind sursă de abuzuri.
O problemă cunoscută, dar ignorată instituțional
Andrea Chiș subliniază că multe dintre aspectele critice nu sunt secrete în interiorul sistemului. Studiul său a circulat între judecători, procurori, avocați și cadre universitare.
„Cel puțin o parte dintre colegii juriști… l-au cunoscut. L-a cunoscut și CSM-ul.”
Faptul că nu a existat nicio reacție instituțională este, în sine, o parte a problemei: mecanismele descrise sunt atât de înrădăcinate, încât sistemul, în ansamblu, nu mai reacționează la semnalele interne.
Mesajul cheie al Andreei Chiș: Schimbarea vine din interiorul profesiei
În finalul documentarului, fosta judecătoare transmite un mesaj cu putere simbolică, adresat magistraților:
„Nu poți să amuțești o mulțime. Poți să faci un om să tac, poți să faci o mână de oameni să tacă, dar nu poți să-i faci pe toți să tacă.”
Este un apel la responsabilitate colectivă: dacă sistemul a fost vulnerabilizat în timp prin decizii luate de câțiva, tot prin presiunea unei majorități active poate fi reformat.