Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Rectorul UBB, Daniel David, fost Ministru al Educației, a lansat un mesaj extrem de ferm în cadrul evenimentului „Îmi pasă de Cluj”, atrăgând atenția asupra unei probleme pe care o consideră critică pentru viitorul României: analfabetismul funcțional din sistemul preuniversitar.
Declarațiile sale vin într-un context în care dezbaterea publică privind calitatea educației capătă tot mai multă greutate, iar datele statistice arată că aproximativ jumătate dintre elevii români întâmpină dificultăți serioase în a înțelege și utiliza informațiile citite.
„Nu ne mai putem permite acest lucru”
Daniel David a subliniat că România nu își mai poate permite să funcționeze cu un sistem educațional care produce, în preuniversitar, un nivel de aproximativ 50% analfabetism funcțional.
„Nu ne mai putem permite să avem un sistem educațional care produce în preuniversitar 50% analfabetism funcțional, pentru că ne pune la risc țara”, a afirmat rectorul UBB.
În opinia sa, consecințele nu sunt doar sociale sau economice, ci și strategice:
- România riscă să devină „colonie științifică”, dependentă de expertiza altor state;
- societatea poate aluneca spre obscurantism;
- absolvenții nu sunt pregătiți pentru piața muncii și pentru lumea de mâine;
- tinerii devin vulnerabili la teorii conspiraționiste privind identitatea națională, istoria sau organizarea lumii.
Educația, problemă de securitate națională
Unul dintre punctele esențiale subliniate de Daniel David este faptul că analfabetismul funcțional a fost introdus explicit, în 2025, în Strategia Națională de Apărare a Țării, ca risc de securitate națională.
„Măcar am reușit acest lucru, să introduc exact așa formulat că analfabetismul funcțional este o problemă pentru țară, un risc de securitate națională. A fost prins în 2025 în Strategia Națională de Apărare a Țării și asta e un lucru foarte bun, pentru că odată ce îl ai acolo ești obligat, prin măsuri subsecvente, să intervii”, a declarat rectorul UBB.
Prin includerea acestei formulări în documentul strategic, problema nu mai poate fi tratată exclusiv ca o chestiune administrativă sau curriculară, ci devine o prioritate de stat, care presupune politici coerente și intervenții concrete.
Impact asupra economiei și pieței muncii
Rectorul UBB a atras atenția că un absolvent care nu înțelege ceea ce citește sau nu poate opera cu informații de bază nu este pregătit pentru o economie bazată pe cunoaștere, digitalizare și inovație.
Într-o lume în care competențele critice, gândirea analitică și capacitatea de adaptare sunt esențiale, un nivel ridicat de analfabetism funcțional afectează competitivitatea țării și capacitatea acesteia de a genera valoare adăugată.
Pentru Cluj, unul dintre cele mai puternice centre universitare și tehnologice din România, mesajul este cu atât mai relevant: dezvoltarea economică sustenabilă depinde de calitatea capitalului uman format în școli.
Vulnerabilitate la dezinformare și radicalizare
Un alt aspect evidențiat de Daniel David este legătura directă dintre nivelul scăzut de competență funcțională și vulnerabilitatea la teorii conspiraționiste și manipulare informațională.
Elevii și viitorii adulți care nu pot analiza critic informațiile devin mai ușor influențabili, ceea ce poate afecta coeziunea socială, stabilitatea democratică și încrederea în instituții.
În acest sens, educația nu este doar un instrument de dezvoltare individuală, ci și un pilon fundamental al securității și rezilienței naționale.
O dezbatere care trebuie continuată
Mesajul transmis la „Îmi pasă de Cluj” pune presiune pe autorități, dar și pe comunitatea educațională și academică. Includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare obligă statul român să adopte politici ferme de reducere a acestui fenomen.
Pentru o țară care își dorește să fie competitivă în Uniunea Europeană și relevantă în economia globală, educația nu mai poate fi tratată ca un capitol secundar.