efainlacluj.ro

Castelul Bánffy din Răscruci a câștigat Premiul European pentru Patrimoniu / Europa Nostra 2026

România bifează un succes major pe harta culturală a continentului! Comisia Europeană și organizația Europa Nostra au anunțat câștigătorii ediției 2026 ai prestigioaselor Premii Europene pentru Patrimoniu / Premiilor Europa Nostra. Printre cele 30 de proiecte de excelență din întreaga Europă se numără și un reper arhitectural de excepție din inima Transilvaniei: Castelul Bánffy din Răscruci, județul Cluj, premiat la categoria Conservare și Reutilizare Adaptivă.

Câștigătorii acestei ediții sunt celebrați astăzi în cadrul unei ceremonii fastuoase găzduite de Teatrul Municipal din Nicosia, Cipru. Competiția este cofinanțată prin programul „Europa Creativă” al Uniunii Europene și recunoaște cele mai bune practici în domeniul conservării patrimoniului.

O renaștere spectaculoasă: De la degradare, la centru cultural de excelență

Situat în satul Răscruci, în apropiere de Cluj-Napoca, Castelul Bánffy este unul dintre cele mai bine conservate exemple de arhitectură nobiliară de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aspectul său actual se datorează în mare parte baronului Ádám Bánffy, care a reconfigurat reședința între anii 1875 și 1885. Deși interioarele au supraviețuit parțial intacte în secolul XX – funcționând inclusiv ca școală din 1967 până la începutul anilor 2000, după naționalizarea din 1948 – abandonul de după anul 2005 a adus clădirea într-o stare avansată de degradare.

Salvarea a venit printr-un proiect amplu demarat în 2018 de către Consiliul Județean Cluj și finalizat în 2023. Cu ajutorul fondurilor europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (Programul Operațional Regional 2014–2020), monumentul istoric a primit o nouă viață.

Restaurarea s-a realizat cu un profund respect pentru istorie și autenticitate. Specialiștii au utilizat exclusiv materiale și tehnici tradiționale, cum ar fi mortarele și tencuielile pe bază de var în locul cimentului. Pe parcursul lucrărilor, au fost descoperite și restaurate in situ plafoane decorative și ancadramente baroce din piatră, anterior necunoscute. Au fost minuțios conservate lambriurile din lemn, tavanele sculptate, ferestrele și ușile istorice, șemineele și sobele de teracotă, dar și vitraliile unice.

Parcul istoric și deschiderea către comunitate

Proiectul nu s-a limitat doar la clădirea principală. Parcul înconjurător a fost reabilitat pe baza imaginilor de arhivă: au fost restaurate canalul, lacul și bazinul de apă, s-au recreat urnele decorative după modele istorice și a fost reconstruit porumbarul plutitor în stil japonez.

Astăzi, Castelul Bánffy din Răscruci nu mai este o ruină uitată, ci un spațiu viu. El a fost transformat într-un centru cultural vibrant, dedicat evenimentelor, educației și dialogului, fiind complet accesibilizat pentru persoanele cu mobilitate redusă și dispunând inclusiv de un model digital 3D accesibil publicului larg.

Recunoaștere la cel mai înalt nivel european

Juriul Premiilor Europa Nostra a lăudat abordarea integrată a proiectului din România:

„Proiectul de restaurare a Castelului Bánffy demonstrează modul în care un domeniu aristocratic neglijat poate fi reintegrat în viața contemporană a comunității. Abordarea sa integrală a readus la viață clădirea, grădinile și peisajul ca pe un ansamblu coerent, încurajând în același timp administrarea pe termen lung, dezvoltarea abilităților și o puternică implicare locală într-un context rural.”

Reprezentanții Comisiei Europene în România au transmis felicitări oficiale țării noastre și echipei din spatele acestui succes, subliniind rolul major pe care restaurarea îl are în promovarea valorilor culturale și în consolidarea identității locale.

Felicitări, România, și felicitări tuturor celor care au contribuit la salvarea acestei bijuterii transilvănene!

Sursa datelor: Reprezentanța Comisiei Europene în România (Andreea Marchiș) / Europa Nostra Awards 2026.

Read Previous

Primăria Cluj-Napoca a stabilit sumele pentru sport în 2026. Cât primesc FC Universitatea Cluj și CFR Cluj.

Read Next

SURSE: „Miza de sub scenă”. Ce s-ar ascunde, de fapt, în spatele „execuției” baritonului Florin Estefan de la cârma Operei din Cluj?