Cea mai mare „baterie” energetică a României, la doi pași de Cluj: Tarnița-Lăpuștești revine în prim-plan cu Hidroelectrica și EDF

Hidroelectrica și EDF relansează proiectul Tarnița-Lăpuștești printr-un joint-venture strategic

Acționarii Hidroelectrica au aprobat, în Adunarea Generală Extraordinară, înființarea unui joint-venture cu grupul energetic francez EDF Power Solutions International pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, un proiect strategic vechi de peste jumătate de secol. Investiția este considerată esențială pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național, însă implementarea sa este condiționată de existența unei scheme de sprijin care să asigure viabilitatea economică.

Decizia AGA vizează două elemente majore: înființarea unei societăți mixte (Joint Venture Company – JVC), deținută în cote egale, 50% – 50%, de SPEEH Hidroelectrica SA și EDF Power Solutions International, precum și aprobarea Acordului Acționarilor (Shareholders Agreement – SHA), document care stabilește regulile de funcționare, mecanismele de guvernanță și cadrul de dezvoltare a proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești.

În prima fază, compania de proiect va derula activități preliminare care includ colectarea de date din teren, analiza rezervorului inferior și a posibilelor amplasamente pentru rezervoarele superioare, evaluarea inițială a terenului și elaborarea unui studiu de prefezabilitate. Studiul va fi realizat fie intern, fie cu sprijinul unui consultant extern, iar bugetul alocat acestei etape este de 400.000 de euro, sumă suportată în mod egal de Hidroelectrica și EDF Power Solutions International.

Hidroelectrica precizează că, în cazul în care părțile vor decide avansarea proiectului în faza a doua, prevederile Acordului Acționarilor vor fi ajustate pentru a reflecta maturitatea proiectului și nivelul ridicat al investițiilor necesare. Vor fi clarificate aspecte legate de controlul companiei, evitarea blocajelor decizionale, gestionarea situațiilor de tip „event of default” și eventualele opțiuni de exit.

Un element-cheie pentru continuarea investiției îl reprezintă schema de sprijin. EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare care să permită mecanisme de venituri precum rezervarea de capacitate, contractele pentru diferență (CfD) sau tarifele reglementate de tip feed-in tariff, considerate necesare pentru justificarea economică a proiectului.

Decizia finală de investiție (Final Investment Decision – FID) va fi luată doar după obținerea eventualelor avize de securitate și, mai ales, după analizarea legislației românești privind achizițiile publice și sectoriale, pentru a evalua dacă există constrângeri care ar putea afecta structura parteneriatului sau implementarea efectivă a proiectului.

Relansarea Tarnița-Lăpuștești vine după ani de blocaje. În 2023, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a încercat să repornească proiectul prin actualizarea studiului de fezabilitate, însă licitațiile organizate în toamna acelui an și în ianuarie 2024 au fost anulate din lipsă de oferte conforme. În noiembrie 2024, Ministerul Energiei a semnat un Memorandum de Înțelegere cu grupul japonez Itochu Corporation, ca soluție alternativă, iar ulterior Itochu și EDF au propus un memorandum tripartit Hidroelectrica, discuțiile continuând însă doar cu partea franceză.

Potrivit Economica.net, asocierea cu EDF este văzută ca o soluție pragmatică pentru deblocarea proiectului și reluarea etapizată a investiției Tarnița-Lăpuștești (sursa: https://www.economica.net/tarnita-edf-hidroelectrica-jv_908031.html).

Proiectul Tarnița-Lăpuștești este amplasat la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca, pe râul Someș, și prevede construirea unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj cu o putere instalată de circa 1.000 MW. Costurile investiției au fost estimate grosier la aproximativ un miliard de euro în urmă cu câțiva ani, însă valoarea finală este probabil mai ridicată în contextul actual al pieței.

În prezent, România dispune de o capacitate instalată de stocare în baterii de 494 MW, echivalentul a 913 MWh, după punerea în funcțiune a celei mai mari baterii din țară, în județul Cluj. În paralel, Hidroelectrica mai are în portofoliu cinci hidrocentrale pe râul Olt care pot funcționa în regim reversibil turbină–pompă, cu o capacitate totală de 200 MW.

EDF Power Solutions International, companie rezultată din fuziunea EDF Renewables cu Divizia Internațională a Grupului EDF, este activă în peste 25 de țări și are aproximativ 10.000 de angajați, dezvoltând, construind și operând parcuri eoliene, centrale solare, soluții de stocare a energiei, optimizare a rețelelor, precum și proiecte de mobilitate electrică și hidrogen.