efainlacluj.ro

Cheltuielile statului român au crescut cu 3,7%. Cheltuim mai mult decât producem.

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pentru primele două luni ale anului, iar cifrele arată clar: cheltuielile statului au continuat să crească. În timp ce oficialii guvernamentali susțin că avem o scădere a cheltuielilor, realitatea este alta.

Ce spun cifrele?

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut:

  • Cheltuielile totale ale statului au crescut cu 3,7%.
  • Cheltuielile curente ale statului au crescut cu 9,2%.
  • Cheltuielile de personal, care reprezintă a doua cea mai mare categorie de cheltuieli publice, au crescut cu 16,2%.

Aceste creșteri vin după un an electoral în care cheltuielile statului au fost deja ridicate. Cu alte cuvinte, statul român continuă să cheltuie mai mult decât anul trecut, chiar și fără presiunea unor alegeri iminente.

Cum e interpretată execuția bugetară?

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, susține că „scad cheltuielile”. Însă această declarație este bazată doar pe analiza bugetului de stat, care reprezintă aproximativ o treime din totalul cheltuielilor publice. Problema este că, atunci când privim întregul buget al statului – cel care include și bugetele locale, asigurările sociale și alte fonduri publice –, vedem o realitate diferită: cheltuielile au crescut, nu au scăzut.

Adevărata problemă este deficitul bugetar – diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. Pentru a acoperi acest deficit, statul trebuie să se împrumute, ceea ce duce la creșterea datoriei publice și, implicit, la inflație, adică la scumpirea vieții de zi cu zi pentru români.

Soluția? Reducerea reală a cheltuielilor

Dacă România vrea să evite creșterea continuă a taxelor și a datoriilor, singura soluție este reducerea cheltuielilor publice. Alte țări, precum Argentina, au demonstrat că astfel de măsuri sunt posibile, dar ele necesită voință politică reală.

În lipsa unor reforme serioase, tendința actuală este clară: taxele vor continua să crească, puterea de cumpărare va scădea, iar clasa politică își va consolida și mai mult influența asupra resurselor financiare ale țării.

Read Previous

UTCN Cluj organizează AI Forum – Potențialul inteligenței artificiale în cercetare și industrie

Read Next

Benedict Bistrițeanul este noul Episcop ales al Sălajului