Clujeanul Sergiu Pașca, cercetător la Stanford, recreează creierul uman în laborator și schimbă viitorul medicinei.

Unul dintre cei mai apreciați neurocercetători ai lumii, clujeanul Sergiu Pașca, profesor la Universitatea Stanford, a reușit să deschidă noi orizonturi în înțelegerea și tratarea bolilor psihice și neurologice, prin dezvoltarea unor tehnologii revoluționare care permit recrearea în laborator a țesutului cerebral uman și a circuitelor neuronale.

Pașca, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, și-a descoperit vocația în anul al doilea de facultate, când a întâlnit primul pacient cu autism – moment care i-a schimbat definitiv direcția carierei. „Tulburarea era devastatoare și profund misterioasă. Din acel moment, misiunea mea a devenit înțelegerea biologiei creierului uman și a modului în care apar aceste afecțiuni complexe”, a povestit el pentru publicația Stanford.

Inspirat de progresele din oncologie, unde accesul la țesutul afectat a permis dezvoltarea unor terapii revoluționare, Pașca a realizat că domeniul psihiatriei era rămas în urmă tocmai din cauza inaccesibilității creierului viu. Situația s-a schimbat radical când un cercetător japonez a demonstrat că celulele pielii pot fi reprogramate în celule stem, oferind posibilitatea obținerii de neuroni vii din probe non-invazive.

Ajuns la Stanford, Sergiu Pașca a reușit să creeze primii neuroni umani din celule stem pluripotente induse și, ulterior, să dezvolte organoizi neuronali – structuri tridimensionale care reproduc zone ale creierului în dezvoltare. Mai recent, echipa sa a introdus conceptul de „assembloizi” – combinarea mai multor regiuni cerebrale pentru a recrea circuite complexe, de la interacțiunea neuronilor din cortex până la conexiunile dintre creier, măduva spinării și mușchi.

Aceste modele permit studierea directă, în context uman, a unor procese până acum imposibil de observat, precum migrația neuronilor GABAergici – ipoteză cheie în autism –, dar și investigarea unor afecțiuni grave precum scleroza laterală amiotrofică, paraliziile virale sau circuitele durerii cronice.

„În creier, funcția nu vine din părți izolate, ci din modul în care acestea se conectează în circuite”, subliniază Pașca. „Creierul rămâne ultima frontieră a medicinei și științei.”

Prin munca sa, Sergiu Pașca nu doar că a adus o contribuție uriașă la înțelegerea biologiei creierului, ci a oferit și o speranță concretă pentru dezvoltarea unor tratamente inovatoare pentru bolile psihice și neurologice care afectează milioane de oameni.