Cum au creat politicienii smecherași o companie de stat doar pentru a plimba banii publici dintr-un buzunar în altul

O analiză tăioasă publicată recent de activista Oana Gheorghiu pune reflectorul pe una dintre cele mai absurde anomalii din sistemul companiilor de stat românești: Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A.

O entitate cu 36 de angajați și 4 membri în Consiliul de Administrație, al cărei unic scop existențial este să încaseze chirie de la stat… pentru a o plăti tot statului. Un veritabil „circuit al banilor în natură”, finanțat integral din buzunarele contribuabililor.

Bucla infinită a banilor publici

Mecanismul de funcționare al acestei companii pare desprins dintr-o comedie absurdă, dar realitatea este pur financiară. Compania administrează clădirea Palatului CFR din București. Cine sunt clienții? Exclusiv instituții publice:

• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
• Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, CFR Călători și CFR Marfă
• Autoritatea pentru Reforma Feroviară
• Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR)
• Telecomunicații C.F.R. SA

Traseul banilor: Instituțiile statului plătesc chirie unei companii a statului, pentru a sta într-o clădire a statului. Nimic nu se produce, nimic nu se eficientizează; banii doar se învârt într-un cerc birocratic închis.

Rentabilitate garantată pe hârtie, dezastru în teren

Compania nu are cum să dea faliment. Având clienți captivi care plătesc din bugete publice, societatea bifează o rată de rentabilitate economică de 3,13% și una financiară de 3,22%. Însă siguranța financiară a colosului birocratic nu se traduce și în siguranța fizică a celor care îi calcă pragul.

Palatul CFR este aceeași clădire în care, în luna mai, 7 persoane au căzut în gol cu liftul, la scurt timp după ce cablurile de tracțiune fuseseră înlocuite în cadrul unor lucrări majore. În timp ce infrastructura se prăbușește, conducerea încasează sume considerabile:

• 334.944 lei anual pentru membrii Consiliului de Administrație.
• 291.552 lei anual pentru directorul general.

Radiografia unui eșec de guvernanță: Ce a găsit Curtea de Conturi

Neregulile identificate de Curtea de Conturi arată că accidentul de lift a fost doar vârful aisbergului dintr-un sistem profund viciat:

1. Clădirea nu a mai fost reevaluată din anul 2013.
2. Mandate provizorii la nesfârșit: Conducerea a funcționat pe bază de provizorat, evitând asumarea pe termen lung.
3. Lipsa performanței: Nu au existat indicatori clari de performanță stabiliți pentru administratori și directorul general.
4. Haos juridic: În ultimii 10 ani, compania a adunat nu mai puțin de 177 de procese penale (inclusiv unul împotriva propriului tutore, Ministerul Transporturilor, ca debitor).

Încălcarea fățișă a legii: „Independenții” de la stat

Deși legislația obligă ca majoritatea membrilor CA să fie independenți (excluzând persoanele care lucrează în instituții publice), componența Consiliului de Administrație arată clar criteriile de numire:

• Un director din Ministerul Transporturilor
• Un director executiv din Primăria Sector 2
• Un consilier general al Municipiului București
• Fostul purtător de cuvânt al ex-premierului Viorica Dăncilă

Situația de la Palatul CFR nu este un accident izolat, ci simptomul unei boli sistemice. Ministerul Transporturilor, aflat ani la rând sub management politic defectuos, a fost transformat într-o feudă administrată, așa cum au arătat și inspecțiile recente ale ministrului interimar Radu Miruță, în totală batjocură față de resursele publice.

Cu peste 1.500 de companii de stat în portofoliul României, multe dintre ele replicând acest model de „căpușare legală” sau ineficiență cronică, concluzia Oanei Gheorghiu rămâne un semnal de alarmă categoric: Este momentul zero pentru a face curățenie generală în companiile statului.