𝐃𝐞𝐨𝐜𝐡𝐢𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐚𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢: 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥𝐮𝐫𝐢

De multe ori, atunci când mergeau în șezătoare, la clacă sau la alte evenimente din viața satului, unele fete se deocheau. În aceste împrejurări, descântecele aveau darul de a înlătura efectele negative ale deochiului şi erau cunoscute de foarte puţine femei din sat.

Asta și pentru că se spuneau abia şoptit și cu greu puteau fi reţinute şi reproduse. Totodată, descântecele trebuiau ,,furate”, altfel se credea că nu aveau efect. Se spunea că privirea pătrunzătoare a cuiva poate deochea. Putea fi deocheat şi cel frumos, dar şi cel urât, deopotrivă, aflăm din volumul „Cultura tradițională din județul Cluj – Valea Arieșului”, apărut în anul 2019 la editura „Tradiții Clujene” a CJCPCT Cluj.

Înainte de a descânta, se făcea semnul crucii asupra unei căni cu apă neîncepută, dusă de acasă de cineva din familie.

𝐼𝑒𝑠̧𝑖 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑖 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑜𝑐ℎ𝑖,
𝐶𝑎̆ 𝑡𝑒-𝑎𝑗𝑢𝑛𝑔𝑒-𝑜 𝑣𝑎𝑐𝑎̆ 𝑛𝑒𝑎𝑔𝑟𝑎̆
𝑆̧𝑖 𝑡𝑒 𝑡̧𝑎̂𝑝𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑚𝑎𝑟𝑒,
𝐴𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑜𝑐𝑖
𝑐𝑢𝑚 𝑐𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑠𝑝𝑢𝑚𝑎 𝑙𝑎 𝑠𝑜𝑎𝑟𝑒!
𝐸𝑢 𝑡𝑒-𝑜𝑖 𝑠𝑜𝑟𝑜𝑐𝑖 𝑐𝑢 𝑇𝑎𝑡𝑎̆𝑙 𝑠̧𝑖 𝑐𝑢 𝐹𝑖𝑢𝑙
𝑆̧𝑖 𝑐𝑢 𝑐𝑒𝑖 𝑑𝑜𝑖𝑠𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑐𝑒 𝑎𝑝𝑜𝑠𝑡𝑜𝑙𝑖,
(𝑠𝑒 𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑒𝑎𝑡 ….. )
𝑠𝑎̆ 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡
𝐶𝑎 𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡.
𝑇𝑢, 𝑏𝑢𝑏𝑎 𝑏𝑢𝑏𝑒𝑙𝑜𝑟,
𝑇𝑢, 𝑚𝑎𝑚𝑎 𝑐𝑖𝑢𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟,
𝑇𝑢, 𝑏𝑢𝑏𝑎̆, 𝑑𝑒 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖,
𝑆𝑎̆ 𝑖𝑒𝑠̧𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑢𝑙𝑐𝑢𝑠̧𝑢𝑙 𝑜𝑐ℎ𝑖𝑙𝑜𝑟,
𝐷𝑖𝑛 𝑓𝑎𝑡̧𝑎 𝑜𝑏𝑟𝑎𝑗𝑖𝑙𝑜𝑟,
𝐷𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑛𝑡̧𝑖 𝑠̧𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑚𝑎̆𝑠𝑎̆𝑙𝑒!
𝐸𝑢 𝑡𝑒-𝑜𝑖 𝑠𝑜𝑟𝑜𝑐𝑖, 𝑑𝑒-𝑎𝑖𝑐𝑖 𝑖̂𝑖 𝑝𝑖𝑒𝑟𝑖,
𝐿𝑎 ( …) 𝑛𝑢 𝑡𝑖-𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑢𝑟𝑛𝑎,
𝐼̂𝑛 𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑖-𝑖 𝑖̂𝑛𝑒𝑐𝑎. 𝑃𝑡𝑖𝑢, 𝑝𝑡𝑖𝑢 𝑝𝑡𝑖𝑢….

În apa descântată se aruncau cărbuni aprinși. „𝐷𝑎𝑐𝑎̆ 𝑠𝑡𝑎̆𝑡𝑒𝑎𝑢 𝑐𝑢𝑙𝑐𝑎𝑡̧𝑖 𝑝𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑑𝑢𝑙 𝑐𝑎̆𝑛𝑖𝑖, 𝑖̂𝑛𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑖 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑒𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒, 𝑑𝑎𝑐𝑎̆ 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑎𝑢 𝑑𝑒𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎, 𝑐𝑒𝑖 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑒-𝑎𝑢 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑒𝑎𝑡 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑏𝑎̆𝑟𝑏𝑎𝑡̧𝑖”, se credea în localitatea clujeană Luna.

Din apa descântată cel deocheat trebuia să bea trei înghiţituri mici. Apoi, cu degetele înmuiate în apă, i se făcea celui deochiat semnul crucii pe frunte şi în dreptul inimii. 𝐴𝑝𝑎 𝑒𝑟𝑎 𝑎𝑟𝑢𝑛𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑝𝑜𝑖 𝑝𝑒 𝑡̧𝑎̂𝑡̧𝑎̂𝑛𝑎 𝑢𝑠̧𝑖𝑖 𝑠̧𝑖 𝑠𝑒 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑒𝑎𝑢 𝑐𝑢𝑣𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒: ,,𝐶𝑎̂𝑡 𝑎 𝑠𝑡𝑎 𝑎𝑝𝑎 𝑖̂𝑛 𝑠𝑢𝑠, 𝑎𝑡𝑎̂𝑡𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑡𝑒𝑖𝑒 𝑑𝑒𝑜𝑐ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑝𝑒 … (se spunea numele celui deocheat)”.

Însă, pentru a nu fi deocheat se luau şi măsuri de precauţie. Fetele mai slabe din fire purtau un căţel de usturoi în sân, sau își puneau sare în încălțăminte. Dacă deochiul putea fi transmis prin privire, daturile şi făcăturile se datorau unor practici cunoscute numai de anumite persoane şi se considerau a fi deosebit de periculoase.

sursa: Traditii Clujene

cercetare #CJCPCTCluj #traditii #folclor #obiceiuri #satulromanesc