Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Construcția noului Institut de Cercetare în Inteligență Artificială al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) a generat, în ultimele zile, un val de reacții pe rețelele de socializare, după ce un specialist IT a criticat public proiectul evaluat la aproximativ 20 de milioane de euro. În centrul discuțiilor se află oportunitatea unei astfel de investiții și raportul dintre infrastructura fizică și resursele esențiale pentru cercetarea reală în domeniul AI.
Contextul investiției
UTCN construiește un complex nou, amplasat în campusul universitar din zona Observator, unde urmează să funcționeze viitorul Institut de Cercetare în Inteligență Artificială. Proiectul include birouri, laboratoare și facilități pentru derularea programelor de cercetare, dar și integrarea clădirii vechi din incintă, care este conservată ca element de patrimoniu.
Potrivit informațiilor publice, investiția este finanțată prin fonduri guvernamentale și europene, în conformitate cu strategia universității de extindere a capacităților de cercetare.
Criticile: „Nu începi cercetarea în AI cu o clădire de 20 de milioane de euro”
Într-o postare virală, IT-istul Bogdan Demetrescu contestă oportunitatea construcției, argumentând că în domeniul inteligenței artificiale principalul motor îl reprezintă resursa umană și puterea de calcul, nu infrastructura de tip office.
El susține că, înainte de o clădire, prioritățile ar trebui să fie:
- GPU-uri și clustere de calcul performante
- angajarea sau păstrarea unor echipe de cercetători și ingineri
- investiții în dataset-uri, licențe software și parteneriate
- eventual, închirierea puterii de calcul în cloud, practică folosită și de companii globale precum OpenAI.
Demetrescu afirmă că investiția de 20 de milioane de euro „are un impact tehnologic zero” în lipsa unei infrastructuri hardware serioase: „O clădire nu te aduce nici măcar la 1% din nivelul centrelor AI din lume, care sunt definite de computere + oameni, nu de pereți.”
El compară proiectul cu modul în care giganții din domeniu și-au dezvoltat infrastructura: treptat, pe baza rezultatelor, nu înainte de a avea succes. „OpenAI abia acum construiește propriile datacentere”, subliniază acesta.
Reacții în apărarea proiectului: „Universitatea are deja supercomputere, iar spațiul era necesar”
Comentariile venite din partea unor persoane familiarizate cu mediul universitar clujean contrazic criticile:
- Unii susțin că UTCN dispune deja de clustere HPC și GPU-uri performante, iar acestea au nevoie de un spațiu adecvat pentru găzduire.
- Se afirmă că institutul nu își propune să concureze cu OpenAI, ci să creeze un cadru în care studenții, doctoranzii și cadrele didactice să poată desfășura activități avansate în domeniul AI.
- Un alt argument este că universitatea avea nevoie de spații suplimentare, iar infrastructura este esențială pentru activitățile academice, colaborări, laboratoare și proiecte interdisciplinare.
„Nu poți face cercetare într-un domeniu aflat în expansiune fără să ai spațiu fizic minim pentru echipe, întâlniri, laboratoare și servere. Nu toate activitățile de cercetare se fac remote”, a comentat un alt utilizator.
Punctul sensibil: justificarea investiției
Dezbaterea ridică o întrebare legitimă: care este scopul exact al institutului?
- Dacă este vorba despre un hub didactic și de cercetare moderată, atunci nevoia de spațiu poate fi justificată.
- Dacă obiectivul este cercetarea de vârf în AI, pe modelul marilor centre internaționale, atunci criticii cer transparență: echipe, proiecte, rezultate, infrastructură hardware deja existentă sau planificată.
Îngrijorarea principală exprimată de Demetrescu este lipsa unei corelări între nivelul investiției și performanțele deja obținute:
„Dacă au deja supercomputere și echipe puternice, ar fi trebuit să auzim de rezultate. Dacă nu au încă rezultate, atunci investiția într-o clădire pare prematură.”
Un dialog necesar despre prioritățile cercetării românești
Cazul de la Cluj scoate în evidență o temă recurentă în România: cum prioritizăm investițiile în cercetare?
- Construim întâi clădiri și apoi căutăm oameni și echipamente?
- Sau investim mai întâi în oamenii și infrastructura tehnologică ce generează rezultate?
În absența unor comunicări oficiale detaliate privind dotările proiectului și planul științific, opinia publică rămâne împărțită.
Pe de o parte, UTCN este una dintre cele mai performante universități tehnice din țară, implicată în numeroase proiecte europene și colaborări internaționale.
Pe de altă parte, transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor și obiectivele precise ale investiției este esențială într-un domeniu extrem de competitiv și costisitor.
