Lecția de libertate de la deschiderea TIFF:

CLUJ-NAPOCA. Cea de-a 25-a ediție aniversară a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) a debutat nu doar sub semnul cinematografiei de elită, ci și al unui moment de intensă reflecție politică și culturală. Invitat pe scenă alături de Andreea Esca, primarul Emil Boc a oferit publicului clujean un discurs profund, cu accente de manifest democratic, în care a taxat subtil trecutul naționalist al orașului, criticând în termeni duri totalitarismul care a mutilat istoric cultura.

De la băncile tricolore ale lui Funar, la Clujul european

Dialogul de pe scenă a pornit de la o întrebare directă a Andreei Esca, o curiozitate legată de prima ediție TIFF și atmosfera acelor vremuri. Momentul a căpătat o turnură neașteptată când Emil Boc a ținut să salute prezența în public a predecesorului său, Gheorghe Funar.

„Domnul primar Funar, care este aici și care a făcut și lucruri bune, de ce să nu recunoaștem asta, haideți să-l aplaudăm”, a propus Boc, declanșând o reacție instantanee a prezentatoarei. „Eu îmi amintesc de niște bănci, adevărat?”, a punctat Esca, făcând trimitere la celebra epocă a mobilierului urban vopsit compulsiv în culorile tricolorului.

Cu abilitate diplomatică și dorința de a privi spre viitor fără a nega trecutul, Boc a replicat: „Da, erau și bănci, fac parte din identitatea noastră, mergem mai departe”. Edilul a preluat rapid ștafeta amintirilor, marcând anul 2004 ca momentul în care municipalitatea a adoptat definitiv festivalul, mulțumindu-le public lui Tudor Giurgiu, Mihai Chirilov și întregului ecosistem TIFF pentru cei 25 de ani de magie estivală.

Cultura ca scut împotriva tiraniei: „Cine investește în cultură, investește în libertate”

Dincolo de anecdote, miezul intervenției lui Emil Boc a fost o pledoarie extrem de articulată pentru finanțarea culturii, privită nu ca un lux, ci ca o necesitate vitală pentru supraviețuirea democrației. Într-un context în care Clujul a alocat anul acesta un buget record de 10 milioane de euro pentru cultură (o sumă de zece ori mai mare față de anul 2012), Boc a răspuns ferm criticilor:

• Pilonul economic: Un oraș deschis și cultural atrage tineri și investitori care caută responsabilitate și democrație.
• Pilonul civic: Cultura dezvoltă spiritul critic și nonconformismul, singurele arme capabile să țină o societate vie.

Radiografia dictaturii: „Comunismul a decimat elita intelectuală”

Trecând de la realitatea locală la marea istorie, primarul Clujului a lansat un atac extrem de dur la adresa regimurilor autoritare, amintind că primele victime ale dictaturilor sunt întotdeauna oamenii de cultură.

„De ce? Pentru că ei sunt expresia spiritului critic. Într-un regim autoritar, dictatura nu are nevoie de asemenea spirite. Lenin și acoliții lui spuneau că nu mai au timp să schimbe ideile celor mai vechi, mai bine să le zdrobească căpățâna”, a remarcat Boc, într-o analiză tăioasă a totalitarismului.

Primarul a oferit și cifre cutremurătoare din istoria națională pentru a ilustra modul în care comunismul a încercat să șteargă identitatea culturală a României:

• Mutilarea Academiei Române: Din 150 de membri, 115 au fost schimbați.
• Represiunea: 30 de academicieni au fost trimiși în închisori, iar 9 au murit în detenție doar pentru că reprezentau „obstacole de netrecut” în calea instaurării sistemului dictatorial.

„Prin cultură la libertate”

Discursul s-a încheiat într-o notă mobilizatoare, sub forma unui apel adresat tuturor comunităților și liderilor politici de a proteja arta și filmul ca garanți ai libertății. Invocând celebrul dicton latin de pe frontispiciul Auditoriumului Maximum al Universității Babeș-Bolyai „Per aspera ad astra / Prin cultură la libertate”, Emil Boc a lăsat publicului TIFF nu doar o deschidere de festival, ci o veritabilă lecție de rezistență civică.

Într-o epocă marcată de extremism și instabilitate globală, mesajul de la Cluj a fost clar: investiția în cultură nu este negociabilă. Ea este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru a rămâne liberi.