Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Scopul semnelor montane este preîntâmpinarea rătăcirii turiștilor și scăderea posibilității de accidentare a acestora.
Marcajele de pe munte indică excursioniștilor: locul unde se află, direcția, altitudinea, sezonul, timpul de mers până la următorul reper și gradul de dificultate. Printr-o simplă analiză a acestor recomandări se poate deduce și nivelul de echipare pentru respectivul traseu.
Unde sunt poziționate indicatoarele?
Aceste semne pot fi întâlnite pe: copaci, stânci, pietre, stâlpi, tăblițe speciale etc. și ghidează iubitorii de munte spre un loc de campare sau adăpost (refugiu, cabană, localitate etc.)
Marcajele montane sunt amplasate la începutul traseului, când se schimbă direcția sau cand se intersectează două sau mai multe trasee, pe vârfurile cele mai importate și în zone de interes turistic (lacuri, poenițe, cascade etc).
Banda verticală semnifică faptul că potecile străbat masivele muntoase sau că este un traseu pe o creastă.
Crucea cu brațe egale marchează traseele de legătură cu marcajul principal de creastă.
Punctul si triunghiul sunt folosite pentru a desemna potecile care vin de pe vai si desprinderi de creste.
Pătrat roșu și albastru rezervații naturale.
Pericol de avalanșă indică zonele în care se formează avalanșe.
“C” într-un pătrat traseu destinat biciclistilor.
Momâi – un gup de pietre în formă de piramidă.
Înălțimea poate varia de la câțiva centimetri la peste un metru
– este un marcaj neoficial Punctul cu cercuri duble de culoare albă și roșie
– indică traseele dus – întors;
* Culorile pentru semnele de marcaj sunt: roșu, galben și albastru, obligatoriu pe fond alb
* Mai sunt și alte marcaje montane
Tipurile de marcaje montane – indicatoare de documentare: contin informatii despre traseele montane marcate si principalele puncte de interes turistic din perimetrul respectiv;
– table toponimice: semnalizeaza varfuri, lacuri, monumente, rauri sau alte obiective culturale si de interes turistic;
– indicatoare de directie: sunt simple si duble si indica sensul de mers;
– indicatoare de traseu: cu dimensiuni variabile si sunt amplasate pe tot parcursul traseului.
Sisteme de marcaje- marcaje in grup: au doar pe o portiune din traseu un parcurs comun, dupa care semnele se ramifica succesiv pe diferite trasee;
– marcaje centrifugale: de la pornirea pe traseu semnele se despart pe trasee diferite;
– marcaje in circuit: au acelasi punct de plecare si de sosire;
– marcaje cu ax comun: au un traseu principal (magistrala) din care se ramifica trasee secundare. In general, acestea sunt trasee de creasta;
– marcaje dus – intors: traseul este acelasi si la urcare si la coborare.Pericolele care te pândesc dacă nu urmezi un traseu marcatInsiruirea marcajelor turistice este drumul cel mai sigur pe care excursionistul trebuie sa il urmeze cand se afla pe munte. Inaintarea pe carari nemarcate ingreuneaza activitatea de salvare in caz de ratacire sau accidentare. De asemenea, dauneaza florei si faunei, iar daca autoritatile te gasesc in asemenea zone au dreptul sa te amendeze.
Sursa: Turism Drajna