Ilie Bolojan, nemulțumit de ritmul lucrărilor pe calea ferată Cluj–Oradea: „Întârzierile înseamnă costuri mai mari și ani pierduți pentru călători”

Ilie Bolojan a declarat că este dezamăgit de stadiul lucrărilor pe unele tronsoane ale liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, după o vizită pe șantierul din zona Aleșd–Poieni. Proiectul este unul dintre cele mai importante investiții feroviare din vestul României, însă întârzierile de pe anumite segmente riscă să afecteze termenele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Un proiect strategic de peste 7,6 miliarde de lei

Modernizarea liniei feroviare dintre Cluj-Napoca, Oradea și Episcopia Bihor presupune electrificarea și modernizarea a peste 166 km de cale ferată, investiția depășind 7,6 miliarde de lei. Finanțarea provine în mare parte din PNRR.

La finalizarea lucrărilor, trenurile vor putea circula cu viteze mai mari și în condiții de siguranță sporite, iar conexiunea feroviară dintre nord-vestul României și rețeaua europeană va fi mult îmbunătățită. Linia este esențială pentru transportul de pasageri și marfă dintre Transilvania și frontiera cu Ungaria.

Lucrări împărțite în patru loturi

Proiectul este împărțit în patru secțiuni principale:

1. Cluj-Napoca – Aghireș
2. Aghireș – Poieni
3. Poieni – Aleșd
4. Aleșd – Frontiera Ungaria

În prezent, progresul fizic al lucrărilor este de aproximativ 42%.

Pentru a evita pierderea finanțării europene, România trebuie să atingă până în august 2026 mai multe ținte intermediare:

• 90% finalizat pe primele două loturi (Cluj-Napoca–Aghireș și Aghireș–Poieni)
• 50% realizat pe lotul Poieni–Aleșd
• 70% realizat pe segmentul Aleșd–frontiera cu Ungaria

Probleme majore pe tronsonul Poieni–Aleșd

Cea mai mare problemă identificată de Bolojan se află pe un segment de peste 30 km între Poieni și Aleșd, unde lucrările sunt serios întârziate.

Potrivit acestuia, proiectul tehnic pentru acest tronson nu a fost încă avizat, ceea ce a blocat progresul lucrărilor. Situația ar fi cauzată de lipsa capacității de proiectare și de mobilizare a constructorilor implicați.

„Întârzierea unor lucrări de tipul acesta se traduce în costuri mai mari, prin ajustările cerute de constructori, dar și în pierderi suplimentare pentru calea ferată, deoarece ruta este închisă ani întregi”, a transmis Bolojan.

Riscuri: costuri mai mari și pierderea călătorilor

Oficialul a subliniat că întârzierile nu afectează doar calendarul proiectului, ci pot genera și alte consecințe:

• creșterea costurilor proiectului, prin actualizarea prețurilor și revendicări ale constructorilor;
• pierderi pentru sistemul feroviar, deoarece linia rămâne închisă o perioadă lungă;
• scăderea atractivității transportului feroviar, călătorii fiind nevoiți să aleagă alternative rutiere.

În opinia sa, fără penalități pentru constructorii care nu respectă contractele și fără o monitorizare strictă a proiectelor, astfel de investiții majore nu pot fi finalizate la timp.

Discuții la nivel guvernamental

Înaintea vizitei pe șantier, Bolojan a avut o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanți ai Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și ai Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a analiza blocajele din proiect.

Autoritățile au anunțat că:

• documentațiile tehnice restante vor fi clarificate în perioada următoare;
• ministerul și compania feroviară trebuie să pună presiune pe constructori pentru accelerarea lucrărilor;
• bugetul pentru 2026 include fondurile necesare cofinanțării proiectului, pentru a evita întreruperile de finanțare.

Termenul final: 2028

Obiectivul Guvernului este respectarea etapelor din PNRR până în august 2026. Totuși, finalizarea completă a lucrărilor este estimată acum pentru 2028, cu întârziere față de planurile inițiale.

Bolojan a subliniat că proiectul rămâne o investiție strategică pentru vestul României, esențială pentru legătura feroviară cu Europa. Prioritatea autorităților, spune el, este recuperarea întârzierilor și finalizarea lucrărilor.