Ioan-Aurel Pop, de Ziua Culturii Naționale: „Eminescu este, în sine, elogiul și lauda poporului român”

De Ziua Culturii Naționale, marcată anual la 15 ianuarie, președintele Academiei Române, istoricul și academicianul Ioan-Aurel Pop, a transmis un mesaj amplu despre semnificația operei lui Mihai Eminescu și despre rolul culturii și al limbii române în identitatea națională. Într-o declarație acordată AGERPRES, Ioan-Aurel Pop a subliniat că Eminescu rămâne cel mai reprezentativ creator spiritual al românilor, nu printr-o consacrare instituțională, ci prin recunoașterea firească venită din partea poporului.

Potrivit președintelui Academiei Române, faptul că Ziua Culturii Naționale este celebrată chiar de ziua de naștere a lui Mihai Eminescu nu este o coincidență. „Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu”, afirmă Ioan-Aurel Pop, explicând că poetul nu a fost impus ca simbol al culturii române de vreo autoritate, ci a fost consacrat de „viața însăși” și de conștiința colectivă a românilor.

Ioan-Aurel Pop a arătat că opera eminesciană concentrează, „in nuce”, întreaga istorie a culturii românești, dar și deschiderea acesteia către cultura europeană. Eminescu este comparat cu marii creatori ai lumii, de la Ovidiu, poetul exilat la Tomis, până la Victor Hugo, prin capacitatea de a cuprinde epoci, teme și sensibilități diverse. Versurile sale evocă atât dragostea cavalerilor medievali, cât și universul istoric al Moldovei lui Alexandru cel Bun, dar și reflecții profunde asupra destinului omului și al societății.

În același timp, academicianul a subliniat dimensiunea modernă și vizionară a operei eminesciene. Poetul nu s-a limitat la evocarea trecutului, ci a anticipat lumea viitorului, criticând scena politică a vremii și proiectând, prin idei legate de mișcare, timp și lumină, creația culturală și științifică românească într-un orizont care depășește secolul său.

Ioan-Aurel Pop a vorbit și despre biografia lui Mihai Eminescu, amintind că poetul s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Țara de Sus a Moldovei, și că și-a încheiat activitatea creatoare la o vârstă simbolică, dar a intrat definitiv în eternitate prin opera sa. „Eminescu este european pentru că exprimă esența spiritului românesc”, a spus președintele Academiei, subliniind că adevărata valoare europeană vine tocmai din autenticitatea identității naționale.

În mesajul său, Ioan-Aurel Pop a insistat asupra faptului că Eminescu nu are nevoie de elogii suplimentare. „Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român”, a afirmat academicianul, explicând că Ziua Culturii Naționale este, în mod firesc, legată de numele poetului. El a atras atenția că eventualele complexe ale românilor nu țin de valoarea culturii lor, ci de amploarea acesteia, influențată inclusiv de circulația limitată a limbii române.

Președintele Academiei Române a lansat un apel la prețuirea valorilor culturale autentice și la cultivarea limbii române „ca un fagure de miere”, atât în țară, cât și în comunitățile românești din afara granițelor. Această cultivare trebuie făcută fără ostentație, dar cu demnitate, așezând cultura română în concertul intelectual european.

Ioan-Aurel Pop a reamintit că Ziua Culturii Naționale este și o sărbătoare a limbii române, limba în care se exprimă creația spirituală a acestui spațiu. Academia Română, a precizat el, se străduiește de peste 150 de ani să creeze și să valorifice cultura românească validată și să pregătească premisele marilor opere ale viitorului.

În final, președintele Academiei Române a considerat firesc ca Ziua Culturii Naționale să fie celebrată la aceeași dată și în Republica Moldova, unde limba oficială este aceeași în care a scris Mihai Eminescu. Mesajul său se încheie cu un omagiu adus tuturor creatorilor culturii române, dar mai ales celui care a ridicat versul și limba română „pe un piedestal de neatins”: Mihai Eminescu.