Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
𝙇𝙪𝙖𝙩𝙪’ 𝙙𝙚 𝙧ă𝙢𝙖𝙨 𝙗𝙪𝙣, 𝙥𝙚 𝙑𝙖𝙡𝙚𝙖 𝘼𝙧𝙞𝙚ș𝙪𝙡𝙪𝙞
Aflându-ne încă, pentru puțin timp, în perioada câșlegilor de toamnă, din nou abordăm tematica ,,Nunta tradițională”, insistând asupra câtorva etape.
,,Luatu’ rămasului bun de cătă mnireasă, de la fraț’, surori, părinț’, neamuri șî vecini”, timp în care se striga, potrivit momentelor:
„Ie-ț’ mnireasă zua bună,
De la tată, de la mumă,
De la fraț’, de la surori,
De la gredina cu flori,
De la șir (fir) de lămâiță,
De la fete din uliță.
De la șir de busuioc,
De la ficiorii din joc.
Fruzuță, verde, frunzuță,
Rămas bun, dragă măicuță,
Foaie verde mărăcine,
Rămâi, tăicuță, cu bine,
Că de-acuma îs nevastă,
Mă duc la bărbat acasă.”
Mirele, prin gura starostelui (coordonatorul nunții), își cerea iertare de la nuntași, iar mireasa rupea turte și le împărțea prietenelor ei, urându-le să se mărite cât mai repede. Apoi, mireasa era dusă la casa mirelui cu căruța sau sania, în funcție de anotimp, alături de miri fiind nănașii, zestrea miresii fiind transportată cu un car cu patru boi. Nu lipseau orațiile nici în cadrul acestei etape ale nunții:
,,Frunză verde de mușcată,
Rămas bun, mamă șî tată,
Rămas bun, pragu-l pășăsc
Șî de voi mă despărțăsc.
Mă duc cu a mneu bărbat,
Că cu iel (el) m-am cununat.
Ieșâț’ oamini șî vedeț’,
Numa’ nu ne diuăceț’ (deocheați),
Că noi suntem o grămadă,
Gândești c-am ieșât din ladă.
Mniresucă, draga me,
Înainte de-a pleca,
Sărut-o pă mama ta,
Frunzuță d’ingă părău,
Sărută-l pă tata tău,
L-amândoi le mulțămnește,
Că mândru te-o știut crește.
Pă ulița asta-i fum,
Mnirile-i ca ș-un păun,
Pă ulița asta-i ceață,
Mnireasa-i mușcată creață.”
În timp ce alaiul se deplasa spre casa mirelui, câțiva tineri legau drumul cu o funie din paie, iar nănașul trebuia să le dea o fele (o jumătate de litru) de jinars (țuică), pentru a merge mai departe.
(Volumul III- Valea Arieșului, ,,Cultura tradițională din județul Cluj”; proiect de cercetare multidisciplinară, coordonat de regretatul etnomuzicolog dr. Mircea Cîmpeanu)
Foto: Năfrămuță (batistă) de credință/Orman, jud. Cluj/arhiva CJCPCT Cluj