Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
24 ianuarie 2026 rămâne o dată cu semnificație aparte în istoria contemporană a spațiului românesc. De Ziua Principatelor Române, președinții Academiei Române și ai Academiei de Științe a Moldovei au transmis un mesaj comun fără precedent, prin care cheamă societatea și factorii politici de pe ambele maluri ale Prutului să trateze reîntregirea națională nu doar ca ideal istoric, ci ca imperativ strategic al secolului XXI.
Într-un context geopolitic marcat de instabilitate, insecuritate și reconfigurări majore ale ordinii internaționale, cele două foruri academice avertizează că mecanismele clasice de protecție și stabilitate își pierd eficiența, iar statele mici și vulnerabile sunt nevoite să își regândească radical opțiunile de viitor.
O lume instabilă, un spațiu românesc vulnerabil
Comunicatul subliniază că Republica Moldova se află într-o zonă de risc accentuat, afectată de proximitatea unui conflict militar, de persistența separatismului și de fragilități instituționale care limitează capacitatea de reacție pe termen lung. În acest context, liderii academici afirmă răspicat că soluțiile strict politice sau juridice nu mai sunt suficiente.
Mesajul vine în continuarea Declarației comune din 30 decembrie 2025 și a Apelului către comunitățile științifice și culturale din 15 ianuarie 2026, documente care propun o abordare strategică bazată pe unitatea spirituală, culturală și științifică a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Unitatea culturală, fundament al unității politice
Academicienii reamintesc o lecție esențială a istoriei moderne: unitatea culturală și intelectuală precede unitatea politică. În fața marilor transformări globale, consolidarea unui spațiu comun al educației, cercetării și culturii este văzută ca un pas decisiv pentru creșterea rezilienței societale și reducerea vulnerabilităților.
Parcursul european al Republicii Moldova este descris drept un obiectiv legitim și necesar, care nu contrazice, ci dimpotrivă, facilitează apropierea structurală și profundă dintre România și Republica Moldova. Integrarea europeană poate crea cadrul favorabil pentru o unitate construită prin cooperare instituțională, asumarea adevărului istoric și proiecte comune durabile.
„Unirea face puterea”, lecția valabilă și astăzi
În mesajul transmis chiar de Ziua Unirii Principatelor Române, președinții celor două academii evocă simbolic gândirea generației pașoptiste, de la Alexandru Ioan Cuza la Mihail Kogălniceanu și moș Ion Roată, subliniind că principiul „unirea face puterea” rămâne actual într-o lume instabilă și impredictibilă.
Reîntregirea poporului român este prezentată nu ca un simplu deziderat identitar, ci ca o decizie strategică, a cărei amânare poate avea costuri ireversibile. „Timpul nu mai este un aliat”, avertizează semnatarii, atrăgând atenția că oportunitățile existente astăzi pot dispărea rapid sub presiunea contextului internațional.
Un apel direct către societate și clasa politică
Responsabilitatea pentru viitor este plasată explicit pe umerii societății civile, mediului academic, comunității culturale și factorilor politici din cele două state românești. Viitorul comun nu trebuie lăsat la voia conjuncturilor externe, ci construit prin voință, cooperare și acțiune coerentă.
Mesajul este semnat de:
- Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
- Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei
Un apel comun care, prin ton, conținut și momentul ales, se conturează drept unul dintre cele mai puternice și clare mesaje instituționale privind unitatea românească din ultimele decenii.