Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
𝗠𝗶𝗲𝗿𝗰𝘂𝗿𝗲𝗮 𝗠𝗮𝗿𝗲, 𝘇𝗶𝘂𝗮 î𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗲 𝗽𝗿𝗲𝗴ă𝘁𝗲𝗮 𝗽â𝗶𝗻𝗲𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗮𝘀𝗰ă
În Miercurea Mare, în satul tradițional, femeile pregăteau pâinea (prescura) pentru pasca ce urma să fie sfințită de preot, la biserică, în Joia Mare.
Paștile, din prescură și vin, se pregăteau, în general, în biserică, de întreaga comunitate, sau de un grup de săteni, prin rotație. Există și zone în care pasca, după ce prescura și vinul se sfințeau în Joia Mare, la biserică, era pregătită în Sâmbăta Mare de cel mai vârstnic bărbat din casă.
Viorica Bolba din Negreni, județul Cluj, a învățat să facă prescuri de la mama ei. „Mama mé făcé prescuri la tăt satu’. Că fiecare, când făce o liturgie de prescuri, făcé că are o durere, un năcaz, ori o bucurie. Și făcé în fiecare duminică, de cununa anului. Când eram mnică și mama făcé prescuri, zâcé: «Hai, pune, Viorică, ptiscornicu’ (sigiliu de piatră sau de lemn, cu care se imprimă pe prescuri semnul crucii și inițialele rituale creștine) aici, pă prescuri. Eu îl punem, ea îmi tăt spuné șî așă am învătat”.
„Aice, la noi, făcéu prescuri numa’ femeile iertate (persoană aflată în perioada de menopauză, necăsătorită sau devenită văduvă). Trebuie să nu fie sfădită cu nime și nici în zua aceie să nu să sfădească cu nime, ori să aibă gând rău cătră oarecine. Și de aceie, aici, la Negreni, să zâce când meri la biserică: «Dumnezău te ierte!», șî-ț răspunde cu «Dumnezău te ierte!».
Mai jos puteti urmări un film documnentar despre modul in care sunt pregătite prescurile, în satul clujean Negreni
Sursa: Tradiții clujene