Ministrul Educației, Daniel David, despre declarațiile vicepreședintelui SUA privind alegerile din România și poziționarea sa față de sistem

Ministrul Educației și rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) Cluj, Daniel David, a publicat un articol de opinie intitulat “Despre alegeri, americani și antisistem. Câteva răspunsuri punctuale”, în care analizează declarațiile vicepreședintelui american JD Vance cu privire la alegerile din România și își clarifică poziția față de sistem.

Alegerile din România și perspectiva americană

Daniel David începe prin a contextualiza declarațiile vicepreședintelui JD Vance, care a menționat anularea alegerilor din 2024 pe baza unor “dovezi firave” și “presiuni continentale” („flimsy suspicions of an intelligence agency and enormous pressure from its continental neighbors”). Ministrul subliniază că a fost întrebat despre acest subiect nu doar în calitate de oficial guvernamental, ci și ca profesor cu experiență atât în România, cât și în SUA, fiind format academic și cultural în Statele Unite.

În analiza sa, David face o distincție importantă între percepția americană asupra democrației și realitatea românească:

“În cazul țării noastre, o democrație încă tânără, ceea ce este puțin (firav) pentru o democrație puternică precum SUA poate deveni mult (periculos) pentru noi! Iar Uniunea Europeană, care este mai aproape și înțelege mai bine situația țării, a fost pe aceeași linie cu țara noastră.”

Ministrul își afirmă încrederea în instituțiile naționale și internaționale, menționând că a analizat toate rapoartele desecretizate și punctele de vedere oficiale:

“Sunt convins de faptul că alegerile au fost influențate în afara reglementărilor contextului electoral.”

Totodată, recunoaște că unele instituții ar fi putut avea acces la informații care nu sunt încă publice și care ar putea deveni accesibile abia peste decenii:

“Este posibil ca unele instituții implicate în decizia de anulare a alegerilor să fi avut acces și la unele informații despre care vom afla public peste zeci de ani (cum se întâmplă și în SUA și alte democrații cu informațiile clasificate – vezi cazurile Watergate, JFK etc.).”

David subliniază că decizia trebuie acceptată ca parte a unui proces instituțional și că există români care și-ar fi dorit mai multă transparență:

“Unii români nu au fost mulțumiți și nu sunt mulțumiți, dorind o decizie mai participativă (să vadă ei personal toate dovezile existente), având suspiciuni față de instituții; și trebuie respectată și această atitudine!”

Sistem vs. antisistem – clarificarea poziției

În a doua parte a articolului, Daniel David răspunde unei întrebări mai vechi despre poziționarea sa față de sistem. El respinge eticheta de „antisistem” în sens clasic, atât anarhic, cât și politic:

“Nu sunt antisistem în sensul anarhic (Să distrugem instituțiile și vom vedea apoi ce facem, cine supraviețuiește și cum ne reorganizăm.) sau în sensul politic (Să plece ei, să venim noi!).”

În schimb, își asumă o poziție pe care o numește „antisistem în sistem” sau „sistem de tip antisistem”, prin care urmărește îmbunătățirea funcționării instituțiilor:

“Mereu încerc să fac ca instituțiile să funcționeze tot mai bine, forțându-le să se schimbe constant pentru a servi oamenii, nu pe ele însele!”

Ministrul îndeamnă la responsabilitate în perioada electorală ce urmează, avertizând asupra riscului de fragmentare socială:

“Important este însă ca în acest proces de ‘luptă electorală’ care urmează – cu decizia finală în luna mai 2025 – să nu rupem țesutul social dintre noi prin decizii și acțiuni impulsive, țesut care ne ține împreună ca popor, respectând votul celor mai mulți pentru cine să ne reprezinte, așa cum se cuvine într-o democrație.”

Concluzii

Articolul lui Daniel David oferă o perspectivă echilibrată asupra alegerilor anulate din România și a poziționării sale față de sistem. El subliniază importanța respectării instituțiilor, dar și a nevoii acestora de a evolua constant. În plus, pledează pentru un dialog responsabil în societate, astfel încât procesul electoral din 2025 să nu ducă la diviziuni ireparabile.