𝗠𝘂𝗻𝘁ă𝗿𝗶𝘁𝘂𝗹, 𝗼𝗯𝗶𝗰𝗲𝗶 𝗽𝗮𝘀𝘁𝗼𝗿𝗮𝗹 𝗱𝗶𝗻 𝗠𝘂𝗻ț𝗶𝗶 𝗔𝗽𝘂𝘀𝗲𝗻𝗶
Un obicei care încă mai dăinuie în unele comunități din Munții Apuseni este „muntăritul”. Este o practică pastorală, care presupune mutarea gospodăriei din vatra satului într-un cătun din munte, la o distanță mare față de sat. Motivul pentru care oamenii aleg să-și mute gospodăria pe timpul verii este pășunatul.
La finalul săptămânii trecute, echipa Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, cu sprijinul referentului cultural Mariana Pleșa de la Primăria Măguri-Răcătău, a documentat acest obicei, urmând ca în perioada următoare, în timpul mutării gospodăriilor, să fie realizate fotografii pentru arhiva instituției.
Odată cu venirea primăverii, oamenii din satele de munte ale județului Cluj își mută gospodăria într-un cătun din inima muntelui, pe care aceștia îl numesc „mutătură”. Această mutare se petrece în a doua jumătate a lunii mai, urmând ca oamenii să stea toată vara acolo, dar se întorc la aproximativ două săptămâni, pentru a-și verifica gospodăria din sat. În unele cazuri, cineva rămâne permanent în casa din sat, pentru a avea grijă de ea și pentru ca satul să nu rămână pustiu.
Gospodăriile din „mutătură” sunt formate din case de mici dimensiuni, cu una, maxim două camere, și un grajd pentru animale. Toate aceste clădiri sunt construite din lemn. Pe timpul verii, oamenii desfășoară activități de păstorit și pășunat și își adună nutrețul necesar pentru iernatul animalelor. Toamna, comunitatea se întoarce înapoi în sat, pentru iernat.
Sursa: Traditii Clujene