Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Între Florești și Gilău, pe zeci de hectare unde odinioară funcționau balastiere, se întinde astăzi cea mai mare groapă de gunoi ilegală a Clujului. În timp ce societatea civilă luptă pentru un coridor ecologic care să lege Gilăul de Apahida, „infractorii de mediu” transformă malurile Someșului într-un peisaj apocaliptic de moloz și gunoi casnic, sub privirea îngăduitoare sau chiar complice a autorităților.
Un dezastru programat pe zeci de hectare
Locația este strategică pentru cei care vor să scape ieftin de resturile șantierelor din „boom-ul imobiliar” clujean. Deșeurile sunt depozitate masiv în zonele fostelor balastiere, pe suprafețe imense care devin, treptat, parte din relieful zonei. Nu vorbim doar de pământ sau beton, ci de un amestec toxic de materiale de construcții și deșeuri menajere care ajung direct pe malurile Someșului Mic.
Impactul este unul în lanț. Odată ajunse în râu, aceste reziduuri poluează apa care traversează Floreștiul, Cluj-Napoca și localitățile din aval, afectând grav biodiversitatea și sănătatea locuitorilor.
„Știm că vin controale”: Veriga slabă dintre stat și infractori
Cea mai gravă acuzație adusă de activiștii Adrian Dohotaru și Andrei Lazar de la Asociația SOS (Societatea Organizată Sustenabil) vizează complicitatea autorităților. Într-un experiment filmat, aceștia au contactat un proprietar privat de teren din zonă, sub pretextul că doresc să depoziteze ilegal beton.
Răspunsul a fost unul șocant: deși inițial dispus să accepte „marfa”, proprietarul s-a retras brusc, motivând că a fost avertizat despre controale iminente. „E foarte clar că proprietarii privați sunt mână în mână cu autoritățile… ei știu și când vin în control”, afirmă Adrian Dohotaru.
Deși Garda de Mediu și Primăria Florești au fost sesizate în repetate rânduri, amploarea dezastrului nu a făcut decât să crească în ultimii ani.
Profitul imediat contra viitorului verde
Contrastul este dureros. Pe de o parte, există proiectul ambițios al unui culoar verde-albastru, o centură ecologică de-a lungul Someșului care ar putea deveni cel mai mare spațiu public din România, oferind zone de recreere și aer curat pentru zeci de mii de cetățeni. Pe de altă parte, realitatea din teren arată un „coridor gri”, sufocat de interese financiare obscure și nepăsare instituțională.
Apel la acțiune
Activiștii de mediu cer intervenția urgentă a Gărzii de Mediu și sancțiuni drastice pentru proprietarii care găzduiesc aceste gropi ilegale. Fără o monitorizare strictă a dezvoltatorilor imobiliari și o curățare reală a malurilor, Someșul riscă să rămână o simplă conductă de transport pentru deșeurile unei dezvoltări urbane haotice.
Sursa: Material realizat pe baza investigației video a Asociației Societatea Organizată Sustenabil (SOS).