Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Defrișările recente din Pădurea Hoia-Baciu, prezentate într-un reportaj realizat de Digi24, au stârnit un val de indignare în rândul opiniei publice și au atras atenția autorităților asupra unor posibile încălcări grave ale legislației silvice. Mai multe hectare de pădure aflate la marginea orașului Cluj-Napoca au fost tăiate complet, într-o intervenție descrisă de jurnaliști și activiști drept un adevărat „masacru”. Zona este una frecventată zilnic de clujeni pentru recreere, sport și relaxare, dar și cunoscută la nivel național pentru reputația sa misterioasă.
Intervenția a fost realizată de angajați ai Romsilva, care au invocat o așa-numită „tăiere de substituire”, menită să înlocuiască arborii mai puțin valoroși cu specii considerate mai profitabile, precum stejarul și gorunul. Cu toate acestea, imaginile din teren arată că au fost doborâți inclusiv arbori seculari, unii cu diametre impresionante, ceea ce ridică semne de întrebare asupra justificării economice invocate. Mai mult, chiar reprezentanții instituției au recunoscut că, în cazul tăierilor la ras, sunt eliminați toți arborii din perimetru, indiferent de starea sau valoarea lor.
Verificările efectuate de Garda Forestieră Cluj au scos la iveală nereguli importante. Inspectorii au constatat că s-a depășit volumul de lemn permis prin lege și că nu au fost respectate distanțele minime obligatorii între suprafețele exploatate. În consecință, a fost sesizat Parchetul, fiind deschis un dosar penal pentru posibil abuz în serviciu. De asemenea, cazul a fost înaintat și către Garda de Mediu pentru verificări suplimentare.
Una dintre cele mai grave probleme identificate ține de cadrul legal în baza căruia s-au realizat tăierile. Amenajamentul silvic, documentul esențial care stabilește modul de exploatare a unei păduri, nu era aprobat prin ordin de ministru și nu avea aviz de mediu, așa cum prevede legislația în vigoare. Deși directorul Direcției Silvice Cluj, Viorel Mihiș, a susținut inițial că toate avizele necesare există, această afirmație a fost contrazisă chiar de șeful Ocolului Silvic, Radu Bara, care a recunoscut că lipsește avizul de mediu și că amenajamentul nu este aprobat oficial.
Situația este cu atât mai problematică cu cât zona exploatată se suprapune parțial peste o arie naturală protejată, ceea ce ar fi impus proceduri suplimentare, inclusiv notificarea autorităților de mediu și elaborarea unui plan de monitorizare. Aceste obligații nu au fost respectate, iar exploatarea a continuat în absența unor restricții clare, fapt confirmat chiar de reprezentanții ocolului silvic.
În paralel, societatea civilă reacționează tot mai ferm. Activistul de mediu Adrian Dohotaru și numeroase organizații cer de ani de zile ca pădurea Hoia-Baciu să fie declarată arie naturală protejată, pentru a preveni astfel de intervenții. În prezent însă, autoritățile silvice susțin că, în lipsa acestui statut, prioritatea rămâne producția de lemn, iar rolul social al pădurii este secundar.
Cazul scoate în evidență un conflict profund între interesele economice și cele ale comunității locale, dar și vulnerabilități în aplicarea legislației de mediu.