Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Deși ocupă prima poziție la nivel național în sectorul serviciilor, devansând Bucureștiul cu un câștig mediu net de 7.396 lei, județul Cluj a pierdut peste 3.900 de salariați într-un singur an, confirmând presiunile și ajustările din piața muncii.
Județul Cluj continuă să își mențină statutul de motor economic al României și principal pol de atracție pentru salarii mari. Cu toate acestea, ultimele date statistice oficiale publicate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Cluj relevă o dinamică complexă: în timp ce veniturile din domeniul serviciilor ating praguri istorice, numărul total al salariaților din județ înregistrează un recul constant de la începutul anului 2026.
Dinamica forței de muncă: Compresie treptată a efectivului de salariați
La sfârșitul lunii mai 2026, efectivul total al salariaților din județul Cluj a fost de 285.664 persoane. Clujul rămâne al doilea cel mai mare angajator din țară după Municipiul București (1.103.549 persoane) și devansează județe puternic industrializate precum Timiș (268.158 persoane), Ilfov (203.248 persoane) sau Iași (199.145 persoane).
Cu toate acestea, cifrele indică o tendință de scădere:
- Scădere lunară: Cu 161 de persoane mai puține față de luna aprilie 2026.
- Scădere anuală: Față de luna mai 2025 (când erau 289.572 de salariați), județul înregistrează un minus de 3.908 angajați (-1,35%).
| Luna | Anul 2025 (persoane) PDF | Anul 2026 (persoane) PDF | Diferență (persoane) |
| Ianuarie | 287.976 | 286.660 | -1.316 |
| Februarie | 288.987 | 286.327 | -2.660 |
| Martie | 289.947 | 286.028 | -3.919 |
| Aprilie | 289.613 | 285.825 | -3.788 |
| Mai | 289.572 | 285.664 | -3.908 |
În timp ce polii economici regionali concentrează cea mai mare parte din cei 5.726.226 de salariați ai României, la polul opus se află județe precum Giurgiu (42.372 salariați), Mehedinți (46.688) sau Ialomița (48.585).
Veniturile salariale: Clujul devansează Bucureștiul pe Servicii
Din punct de vedere al câștigurilor financiare, luna mai 2026 a adus noi creșteri:
- Salariul mediu brut în Cluj a fost de 11.460 lei (+114 lei față de aprilie 2026; +175 lei față de mai 2025).
- Salariul mediu net a ajuns la 6.843 lei, în creștere cu 55 lei (+0,8%) față de luna anterioară și cu 103 lei (+1,5%) față de mai 2025.
La nivel național, media salariului net a fost de 5.684 lei. În topul județean pe economie, Clujul ocupă locul 2, fiind depășit doar de București (7.310 lei) și urmat de Timiș (6.244 lei). La polul opus se află Botoșani (4.171 lei), Vaslui (4.219 lei) și Vrancea (4.226 lei).
Tablou sectorial: Lider național în Servicii
Analiza pe mari ramuri economice evidențiază unde se creează cea mai mare valoare adăugată:
- Servicii: În Cluj, câștigul mediu net din servicii a ajuns la 7.396 lei, devansând Municipiul București (7.388 lei) și județul Timiș (6.388 lei). Sectorul a crescut cu 1,8% față de mai 2025.
- Industrie și Construcții: În Cluj, salariile nete au înregistrat un avans anual de +2,0%, însă au scăzut cu -1,8% față de aprilie 2026. Liderul național pe industrie rămâne Bucureștiul (7.010 lei), urmat de Sibiu (6.120 lei) și Timiș (6.088 lei).
- Agricultură, Silvicultură și Pescuit: Clujul înregistrează o creștere de +2,7% față de mai 2025. Liderii naționali ai domeniului sunt Vâlcea (5.758 lei), Timiș (5.270 lei) și Arad (5.224 lei).
Discrepanțe regionale majore
DJS Cluj scoate în evidență prăpastia uriașă existentă între regiuni:
- Un angajat din servicii în Cluj câștigă în medie 7.396 lei net, în timp ce un angajat din același sector din județul Hunedoara primește doar 4.141 lei net.
- Cele mai mici salarii nete din țară s-au înregistrat în agricultura din Harghita (3.157 lei) și industria din Brăila (3.701 lei).
Evoluția din luna mai 2026 conturează tabloul unei economii clujene tot mai specializate. Deși numărul total al angajaților înregistrează o ușoară ajustare negativă pe fondul optimizărilor de personal din industrie și IT sau al penuriei de forță de muncă, calitatea locurilor de muncă existente rămâne extrem de ridicată. Cu venituri în servicii ce depășesc chiar și capitala, Clujul își reconfirmă rolul de lider al sectorului terțiar din România.
