Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Într-un dialog recent pe canalul de YouTube al jurnalistului Vitalie Cojocari, fosta judecătoare și membră a CSM, Andrea Chiș, a oferit o perspectivă rară și brutal de sinceră asupra mecanismelor care blochează justiția din România. De la documentarul Recorder care a scos oamenii în stradă, până la decizia radicală de a părăsi sistemul pentru a studia psihologia, Andrea Chiș vorbește despre o lume a „minelor gata să explodeze” și despre modul în care puterea îi desfigurează pe cei care o dețin.
Andrea Chiș descrie Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu ca pe un for de colaborare, ci ca pe un loc unde colegialitatea dispare în favoarea jocurilor de influență.
„Vârful puterii este foarte urât. Oamenii se schimbă, se vede o apăsare pe ei. În CSM nu mai eram colegi, la fiecare pas dădeam de o mină gata să explodeze,” mărturisește fosta judecătoare.
Ea explică faptul că în România s-a ajuns la o concentrație de putere periculoasă, unde cariera fiecărui magistrat depinde de un cerc restrâns de oameni, eliminând echilibrul necesar între puterile statului.
Unul dintre punctele centrale ale interviului este analiza sistemului de control. Chiș subliniază că, spre deosebire de alte state democratice, justiția română a pierdut aproape orice formă de control extern, devenind un sistem care se autoreglează în mod viciat.
- Putere concentrată: Deciziile majore sunt la mâna câtorva persoane din CSM și a Ministrului Justiției.
- Justiție lentă și ineficientă: Termene de judecată uriașe (două pe an) și prescripții pe bandă rulantă.
- Căile „extraordinare” de atac: Chiș critică folosirea excesivă a acestor mecanisme pentru a desființa condamnări definitive în dosare de mare corupție, transformând excepția în regulă.
Întrebată despre momentul controversat „Mă sună Lia” (referire la Lia Savonea), Andrea Chiș a fost rezervată, dar fermă: „Nu o să spun tot ce cred, dar a fost un moment nepotrivit care a aruncat o umbră asupra întregului sistem.”
Referitor la numirile recente la vârful DNA și al Parchetului General, Chiș a scos în evidență un adevăr incomod:
- Cazul Voineag vs. Bologa: În 2023, ministrul Cătălin Predoiu l-a preferat pe Marius Voineag, deși comisia de specialitate l-ar fi indicat pe Crin Bologa.
- Criteriul „Adevărului”: În viziunea fostei judecătoare, în actualul sistem, oamenii care spun adevărul nu ajung în funcții de conducere. Cei care demaskă disfuncționalitățile sunt marginalizați sau priviți ca „dușmani ai sistemului”.
După o carieră impresionantă și ani de predare la UBB Cluj, Andrea Chiș a ales să se retragă complet. Astăzi este studentă la psihologie, o mișcare care a surprins pe mulți.
Aceasta explică schimbarea prin nevoia de a înțelege natura umană dincolo de legi și prin dorința de a ajuta oamenii să ia decizii corecte dintr-o perspectivă de consiliere, nu de sancțiune. Este, în esență, un act de libertate în fața unui sistem care nu mai permitea evoluția.
Deși diagnosticul pus justiției este unul sumbru, Andrea Chiș rămâne optimistă pe termen lung.
„Justiția românească se va schimba. Nu se poate să nu le vină rândul și lor (celor care controlează sistemul) la un moment dat.”
Interviul realizat de Vitalie Cojocari nu este doar o lecție de drept, ci un semnal de alarmă pentru o societate care tinde să uite că justiția este pilonul central al oricărei democrații funcționale.
Urmăriți interviul complet pe canalul de YouTube al lui Vitalie Cojocari pentru a înțelege profunzimea acestor dezvăluiri.
