Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Potrivit unei analize ample publicate de Asociația Pro Infrastructură, anul 2026 se conturează drept unul istoric pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România, cu perspective fără precedent privind numărul de kilometri de autostradă și drum expres dați în folosință.
La început de 2026, România ajunge la 1416,3 kilometri de autostradă și drum expres aflați în exploatare. La acest total se adaugă 840,7 kilometri aflați în contractare pentru proiectare și execuție și încă 486,2 kilometri în diverse faze de licitație. Dimensiunea portofoliului activ de lucrări plasează infrastructura rutieră într-o etapă de maturizare accelerată.
După anul 2024, când a fost stabilit un record absolut cu aproape 195 de kilometri deschiși, urmat de 146 de kilometri în 2025, estimările pentru 2026 sunt și mai ambițioase. În scenariul realist-optimist, aproximativ 244 de kilometri de autostradă și drum expres ar putea fi dați în trafic. În varianta ultra-optimistă, dacă șantierele evoluează fără blocaje majore, totalul ar putea ajunge la circa 284 de kilometri, o cifră fără precedent în istoria recentă a României.
Explicația acestui volum excepțional ține de cumularea mai multor factori. Pe de o parte, întârzierile din 2024 și 2025, precum DEx6 Galați–Brăila, A0 Nord lot 4, A3 Nădășelu–Poarta Sălajului sau A7 Adjud–Pașcani, se mută în calendarul din 2026. Pe de altă parte, ajung la maturitate șantiere scadente în 2026, dar și unele cu termen contractual în 2027, care pot fi devansate dacă ritmul de execuție se menține ridicat.
Un element important îl reprezintă faptul că veriga lipsă de pe A1, între Margina și Holdea, nu va fi finalizată în 2026, în ciuda promisiunilor politice. Conform estimărilor tehnice, săpătura tunelurilor ar urma să fie finalizată în iunie 2026, iar inaugurarea este realistă abia în vara lui 2027, în termenul contractual.
Calendarul inaugurărilor din 2026 ar putea începe încă din primăvară. În aprilie, există șanse pentru deschiderea A7 Adjud Nord–Răcăciuni (25,5 km), A3 Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) și un sector al A0 Nord între A2 și DN3, cu conexiuni provizorii. Finalul primăverii și începutul verii ar putea aduce în trafic lotul 1 al A0 Nord între DN1 și DN1A, urmat de alte tronsoane strategice din jurul Capitalei.
Un obiectiv major este Autostrada Moldovei A7, unde termenul-limită pentru absorbția fondurilor PNRR impune livrarea completă a sectorului Adjud Nord–Săbăoani, în lungime de peste 96 de kilometri, până la sfârșitul lunii august. Tot în zona Moldovei, drumul expres Galați–Brăila, întârziat de lucrările la podul hobanat peste Siret, ar putea fi inaugurat cel mai devreme în luna iunie.
Un moment simbolic pentru infrastructura românească va fi deschiderea primului tunel de autostradă în adevăratul sens al cuvântului, pe A1, în zona Curtea de Argeș–Tigveni. Tunelul, cu o lungime de 1,35 kilometri, ar urma să fie inaugurat în vara lui 2026, cu aproximativ opt luni înainte de termenul contractual.
Pe Autostrada Transilvania A3, sunt așteptate progrese importante pe sectoarele Suplacu de Barcău–Chiribiș, viaductele Nădășelu și Topa Mică, dar și pe legătura Nădășelu–Zimbor. În scenariul ultra-optimist, s-ar putea circula continuu de la granița cu Ungaria până la Nușfalău, rămânând nefinalizat doar sectorul cu tunelul Meseș, cea mai complexă lucrare de pe acest coridor.
Autostrada A8, Târgu Mureș–Iași, ar putea înregistra prime deschideri parțiale în zona Târgu Mureș–Acățari, cu rol de centură sudică a municipiului. De asemenea, vara lui 2026 ar putea marca debutul lucrărilor pe mai multe tronsoane montane, deși aici ritmul va depinde semnificativ de capacitatea de mobilizare a constructorilor.
La capitolul drumuri expres, 2026 ar putea aduce începuturi simbolice, precum legătura Satu Mare–Oar, dar și pași timizi pe DEx16 Oradea–Arad sau pe drumul expres Focșani–Brăila, cel mai lung proiect rutier major gestionat de noua CNIR.
Chiar dacă anul nu excelează la capitolul variante de ocolire, miza principală rămâne extinderea coerentă a rețelei naționale. Dacă scenariul realist se confirmă, la finalul lui 2026 România ar putea ajunge la aproximativ 1660 de kilometri de autostradă și drum expres în exploatare. Mai important decât cifra în sine este faptul că, pentru prima dată, se conturează axe rutiere complete în afara Arcului Carpatic, precum Craiova–Pitești–București–Constanța sau București–Pașcani, iar Capitala va putea fi ocolită integral pe un inel de mare viteză.
2026 nu ar fi doar un an record în statistici, ci un moment de cotitură în funcționarea reală a rețelei rutiere din România.