PSD a respins legea împotriva hărțuirii sexuale doar pentru că era depusă de un alt partid.

O nouă controversă de pe holurile Parlamentului scoate la iveală cinismul din spatele deciziilor legislative. Un proiect de lege inițiat de deputata Diana Buzoianu (USR), menit să definească mai clar infracțiunea de hărțuire sexuală și să ofere o protecție sporită victimelor, a fost respins în plenul Senatului. Deși inițiativa legislativă avea inclusiv coinițiatori din rândul Partidului Social Democrat (PSD) și primise un raport favorabil în Comisia Juridică cu doar 48 de ore înainte, votul final a fost blocat prin abținerea parlamentarilor PSD și AUR.

Conform acuzațiilor aduse de Diana Buzoianu, schimbarea radicală de poziție a social-democraților nu a avut la bază argumente de natură juridică sau constituțională, ci criterii strict politice: faptul că proiectul provenea de la opoziție (USR).

Radiografia unui vot de la „da” la „abținere”

Cronologia evenimentelor din Senat arată o fractură logică majoră între deciziile luate la nivel de comisii de specialitate și votul politic din plen:

• Faza de comisie: Grupul PSD din Comisia Juridică a Senatului analizează proiectul și votează un raport favorabil, semnalând că textul legii este corect fundamentat și necesar.
• Negocierile informale: Timp de două zile, mesajul transmis de liderii de grup a fost unul de susținere pentru ședința de plen.
• Votul din plen: La momentul deciziei finale, parlamentarii PSD și cei ai AUR aleg să se abțină. Într-un sistem parlamentar, abținerea echivalează adesea cu un vot de respingere, blocând adoptarea inițiativei.

„Informal ne-au spus că pentru liderii de grup de la PSD din Senat a contat mai mult că e proiect depus de USR, decât că poate proteja mii de femei anual. Asta a fost matematica lor cinică”, afirmă Diana Buzoianu.

Paradoxul parlamentar: Coinițiatori PSD contra propriului proiect

Elementul cel mai straniu al acestui blocaj este că proiectul de lege nu aparținea exclusiv opoziției. Acesta fusese coinițiat inclusiv de parlamentari PSD, ceea ce arată o lipsă cronică de comunicare internă sau, mai grav, o subordonare totală a convingerilor individuale în fața ordinelor de partid primite de la conducerea grupului.

Pentru a justifica public o astfel de răsturnare de situație, practica parlamentară apelează de obicei la „politica acoperitului cu hârtii” inventarea unor pretexte tehnice, chichițe legislative sau vicii de formă care să mascheze o decizie pur politică.

Impactul dincolo de politică: Cine decontează orgoliile?

Dincolo de disputele zilnice dintre partide, eșecul acestui proiect de lege are consecințe directe în societatea civilă. Deficiențele actuale din Codul Penal privind hărțuirea sexuală lasă anual mii de femei și fete din România vulnerabile în fața agresorilor, din cauza dificultății de a încadra juridic faptele.

Prin respingerea acestei inițiative doar pentru că poartă ștampila unui anumit partid, Parlamentul demonstrează din nou că răzbunările politice și orgoliile de grup cântăresc mai mult decât agenda reală a cetățeanului. Atunci când logica de partid înlocuiește utilitatea publică, procesul legislativ devine doar un instrument de putere, lăsând nerezolvate problemele stringente ale societății.