Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
O nouă breșă de securitate majoră repune pe tapet discuția critică privind digitalizarea instituțiilor publice din România. Platforma e-Terra, gestionată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), ar fi fost ținta unui atac cibernetic de proporții, al doilea din acest an. Conform unor surse din piață, incidentul a dus la blocarea sistemului și la scurgerea masivă de date cu caracter personal (CNP-uri, adrese, numere de telefon, e-mailuri) și informații de proprietate din cărțile funciare, informații care ar fi fost deja scoase la vânzare pe rețelele de tip dark web.
Problema nu s-ar limita la copierea datelor. Într-una dintre capturile de ecran publicate, atacatorul susține că a început să șteargă backupurile disponibile ale sistemelor ANCPI. Copiile de rezervă sunt esențiale pentru restaurarea informațiilor atunci când datele sunt pierdute, criptate sau șterse. Deocamdată, nu este clar dacă backupurile au fost într-adevăr afectate, ce volum de date a fost copiat și dacă toate informațiile prezentate de hacker provin din infrastructura ANCPI.
Situația readuce în prim-plan o problemă cronică a infrastructurii IT de stat, marcată de aplicații adesea considerate rigide sau nefuncționale (precum cele ale ANAF, CNAS, ONRC sau Ghișeul.ro), dezvoltate frecvent prin contracte publice atribuite unor firme cu conexiuni politice sau de afaceri controversate.
Unul dintre principalii actori vizați în contextul dezvoltării portalului e-Terra al ANCPI este compania Trencadis. Jurnaliștii și specialiștii din zona tech notează o anomalie greu de ignorat pentru o instituție de importanță strategică: site-ul oficial al ANCPI utilizează platforma de tip open-source WordPress, o soluție tehnică neobișnuită pentru gestionarea și protejarea cadastrului național și a datelor de siguranță națională.
Dincolo de colaborarea cu ANCPI, Trencadis figurează ca partener tehnologic în contracte majore cu alte entități-cheie ale statului român, printre care:
- Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)
- Compania Națională Aeroporturi București
- Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
- Primăria Municipiului București
- Guvernul României
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
Licitația pentru Cloud-ul Guvernamental: 427 de milioane de euro mizați pe o asociere controversată
Îngrijorarea majoră a experților în securitate cibernetică și a opiniei publice nu privește doar incidentul actual de la Cadastru, ci viitorul gestionării tuturor datelor cetățenilor români. Asocierea formată din companiile Trencadis și Metaminds a câștigat recent licitația de 427 de milioane de euro pentru implementarea Cloud-ului Guvernamental megastructura IT care va centraliza bazele de date ale întregii administrații publice.
Atribuirea acestui contract ridică semne de întrebare în industrie, în condițiile în care giganți autohtoni sau internaționali cu experiență masivă în securitate cibernetică și cifre de afaceri de sute de milioane sau miliarde de euro (cum ar fi Bitdefender) au fost devansați de o companie care, conform datelor publice recente, opera cu o structură de personal extrem de restrânsă (aproximativ 13 angajați la un moment dat).
Încrengături offshore și conexiuni cu “vechea gardă” a afacerilor din România
O analiză a istoricului acționariatului companiei Trencadis dezvăluie conexiuni geopolitice și economice de un calibru controversat. Până în urmă cu doi ani, din acționariatul firmei a făcut parte fondul First Investment Holding, o entitate înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Cayman și controlată de controversatul om de afaceri Frank Timiș (cunoscut pentru implicarea în proiectul Roșia Montană și diverse afaceri miniere pe continentul african).
În prezent, controlul companiei este deținut de Marian Murguleț, fost director IT pentru sectorul guvernamental (Chief Information Officer al Guvernului), un personaj despre care mass-media a relatat constant că deține conexiuni strânse cu vechiul sistem de securitate și structurile de putere din România.
În timp ce instituțiile de forță și control ale statului (SRI, DIICOT, DNA) par axate pe dosare de corupție locală sau cazuri de asistență socială, infrastructura critică de date a României pare expusă unor riscuri sistemice. Dacă informațiile privind compromiterea e-Terra se confirmă în totalitate, statul român se confruntă nu doar cu o criză de imagine, ci cu o vulnerabilitate majoră în fața războiului cibernetic modern, lăsând datele cetățenilor la discreția pieței negre virtuale.
