Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
România înregistrează cea mai mare creștere a venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor din întreaga Uniune Europeană în perioada 2004–2024. Potrivit datelor publicate de Eurostat, indicatorul a avansat cu 134% în România, o evoluție semnificativ peste media europeană, situată la doar 22% în același interval.
Evoluție europeană modestă după crize succesive
Conform analizei Eurostat, venitul real al gospodăriilor pe cap de locuitor în UE a avut o traiectorie oscilantă în ultimele două decenii:
- creștere constantă între 2004 și 2008;
- stagnare în perioada 2008–2011, pe fondul crizei financiare globale;
- scădere în 2012 și 2013;
- reluarea creșterii după 2014;
- nou declin în 2020, în timpul pandemiei;
- revenire în 2021, urmată de un ritm lent în 2022–2023;
- o nouă accelerare în 2024.
Acest context face și mai vizibilă performanța statelor care au recuperat decalaje istorice.
România, pe primul loc în UE
În clasamentul creșterilor procentuale ale venitului real pe cap de locuitor în perioada 2004–2024, România se află pe primul loc:
- România: +134%
- Lituania: +95%
- Polonia: +91%
- Malta: +90%
Aceste state au beneficiat consistent de efectele convergenței economice, investițiilor europene, creșterilor salariale și extinderii piețelor interne.
Țările cu cele mai slabe evoluții
La capătul opus al clasamentului se află două economii europene care au înregistrat regres în ultimii 20 de ani:
- Grecia: –5%
- Italia: –4%
De asemenea, creșteri modeste ale venitului real au fost raportate în:
- Spania (+11%)
- Austria (+14%)
- Belgia (+15%)
- Luxemburg (+17%)
Un indicator al convergenței, dar și al vulnerabilităților
Creșterea puternică înregistrată de România reflectă:
- avansul rapid al salariilor reale;
- scăderea decalajelor față de media europeană;
- transformările structurale ale economiei;
- investițiile interne și europene în infrastructură, industrie și servicii.
În același timp, ritmul ridicat de creștere este influențat și de nivelul de pornire mai scăzut din 2004, anul aderării la UE, când economia românească se afla mult sub media europeană.
