România plătește acum factura populismului bugetar practicat fără discernământ de către Marcel Colacu

România trece printr-o perioadă economică extrem de tensionată, iar cifrele oficiale confirmă proporțiile unui adevărat experiment financiar eșuat: în mandatul lui Marcel Ciolacu, fondul de rezervă bugetară a fost cheltuit într-un ritm nemaiîntâlnit. În doar un an, fostul premier a direcționat 65 de miliarde de lei, o sumă care depășește de câteva ori toate alocările cumulate de guvernele precedente la un loc.

Guvernele anterioare – indiferent de doctrină sau conjunctură – au folosit fondul cu mai multă reținere:

• Guvernul Viorica Dăncilă: 7,81 miliarde lei în aproape 2 ani.
• Ludovic Orban: 7,96 miliarde lei într-un an marcat de criza pandemică.
• Florin Cîțu: 3,94 miliarde lei.
• Nicolae Ciucă: 6,24 miliarde lei în circa un an și jumătate.

În contrast, Marcel Ciolacu a dus alocările la 65 de miliarde într-un singur an, alimentând acuzațiile de clientelism politic și risipă nejustificată.

Acești bani, proveniți din contribuțiile tuturor românilor, ar fi trebuit să acopere situații excepționale – calamități, urgențe naționale – nu să devină un instrument de împărțit favoruri electorale. Rezultatul acestei politici de cheltuieli fără frână este vizibil:

• Deficit bugetar istoric,
• Creșterea datoriei publice,
• Lipsa investițiilor predictibile în infrastructură, sănătate și educație.

Ilie Bolojan, noul prim-ministru, se confruntă acum cu misiunea dificilă de a readuce echilibrul fiscal, de a pune capăt risipei și de a reface credibilitatea instituțiilor financiare românești. Cu un buget decimat de alocările iresponsabile, guvernul actual trebuie să găsească soluții rapide pentru a ține sub control deficitul și a garanta plata salariilor și a pensiilor.

Rămâne de văzut dacă Ilie Bolojan va reuși să corecteze cursul riscant impus de Marcel Ciolacu, dar un lucru este clar: România plătește acum factura populismului bugetar practicat fără discernământ.