România printre ultimele țări în utilizarea serviciilor publice online, în ciuda creșterii la nivel european

În 2024, 70% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârste între 16 și 74 de ani au declarat că au utilizat un site sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni, înregistrând o ușoară creștere de 0,7 puncte procentuale față de anul anterior (69,3%). Această tendință subliniază o digitalizare tot mai mare a serviciilor publice la nivelul Uniunii Europene, însă România rămâne printre țările cu cel mai scăzut procent de utilizatori.

Printre statele europene, Danemarca (98,5%), Olanda (96,0%) și Finlanda (95,4%) sunt lideri în utilizarea guvernării electronice, cu procente semnificativ mai mari decât media europeană. În contrast, România se află pe unul dintre ultimele locuri, cu doar 25,3% dintre cetățeni care au accesat astfel de servicii. Alte țări cu procente scăzute includ Bulgaria (31,5%) și Italia (55,1%).

În ceea ce privește tipurile de servicii utilizate, cele mai frecvente activități au fost obținerea de informații despre servicii, beneficii, legi, programul de lucru și alte subiecte similare (44,0%). Acesta a fost un salt de 2,4 puncte procentuale față de 2023. Accesarea informațiilor personale a fost a doua activitate cea mai utilizată, cu 40,0% dintre oameni care au folosit acest serviciu, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul trecut. Descarcarea sau imprimarea formularelor oficiale a ocupat locul al treilea, cu 38,1% dintre utilizatori, deși acest procent a scăzut cu 1,8 puncte față de 2023.

Cel mai puțin utilizat serviciu online a fost depunerea altor cereri, reclamații sau plângeri (5,3%, în creștere cu 0,5 puncte procentuale). Aceste statistici evidențiază diferențele semnificative dintre statele membre ale Uniunii Europene și nevoia de modernizare și dezvoltare a infrastructurii digitale în România.