România și PNRR: miliardele care puteau schimba fața țării. Vestea bună după ani mediocrii de guvernare.

28,5 miliarde de euro. Atât era alocarea totală pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O sumă uriașă, echivalentă cu aproape 9% din PIB-ul țării în 2023, care ne plasa în top 5 beneficiari din Uniunea Europeană, raportat la dimensiunea economiei. Bani de care România avea nevoie ca de aer, într-un context în care investițiile publice, infrastructura și sistemele esențiale precum educația și sănătatea, au fost cronic subfinanțate.

Dar cât înseamnă, concret, 28,5 miliarde de euro? Echivalentul a 1.100 km de autostradă, cât distanța de la București la Viena. Sau 230.000 de apartamente medii din București. Sau peste un milion de autoturisme Dacia Duster. Ori, și mai emoționant, echivalentul a 500 de spitale ca cel construit din donații de Asociația Dăruiește Viață, un proiect exemplar în care doar 53 de milioane de euro au fost suficiente pentru a reda speranța în sistemul sanitar românesc.

Până la 31 mai 2025, România reușise să atragă doar 9,44 miliarde de euro din această sumă dintre care 5,78 miliarde sub formă de granturi și 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi. Asta înseamnă aproximativ o treime din fondurile disponibile. La nivel european, media de absorbție se apropie de 50%, iar alte țări precum Grecia, Spania sau Italia se află mult în fața noastră, atât ca proporție, cât și ca eficiență.

Realitatea dură este că peste 6,3 miliarde de euro din proiectele inițial planificate nu vor mai fi realizate până în august 2026, termenul final al PNRR. România riscă, astfel, să piardă definitiv aceste fonduri, din cauza întârzierilor, a lipsei de capacitate administrativă și a neîndeplinirii unor jaloane de reformă esențiale.

Consecințele sunt multiple: investițiile promise întârzie sau dispar, iar proiectele rămase fără finanțare vor pune presiune pe bugetul de stat. Asta înseamnă costuri mai mari, deficit mai ridicat și o consolidare fiscală și mai dificilă.

Există, totuși, o rază de speranță. Comisia Europeană a publicat recent propunerea pentru viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi 60 de miliarde de euro în următorii ani, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul exercițiu financiar. Desigur, această sumă nu este garantată. Va depinde, din nou, de capacitatea noastră de a implementa reforme, de a livra rezultate, de a construi și, mai ales, de a învăța din greșelile trecutului.

Sursa: Cristian I. Popa