Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Românii au cheltuit, în primele șase luni din 2025, peste 5,5 miliarde de lei pe jocuri de noroc – echivalentul a 1,1 miliarde de euro, potrivit datelor INS citate de Hotnews. Este o sumă mai mare decât cea alocată, în aceeași perioadă, pentru toate serviciile de cazare din hotelurile din România. Cifra ar putea fi privită ca un simplu indicator economic, însă realitatea din spatele ei este mult mai dureroasă.
Sociologul Gelu Duminică a comentat aceste date într-o postare alarmantă, care arată dimensiunea problemei: jocurile de noroc nu mai sunt, de ani buni, doar o formă de distracție, ci au devenit pentru mulți români o pseudo-soluție la disperare și neajunsuri.
Jocul – din plăcere, în disperare
„Oamenii nu mai joacă de distracție. Joacă pentru că nu mai văd altă ieșire. Când salariul nu ajunge, când viitorul pare în ceață, când nimeni nu te ascultă, unii pun un bilet și speră”, scrie Gelu Duminică.
În spatele acestei speranțe fragile, însă, se ascunde o realitate crudă: pensionari care își riscă pensia pe pariuri sportive, tineri care cred că o ruletă virtuală le poate schimba viața, familii întregi destabilizate de dependență și datorii.
De cele mai multe ori, câștigurile sunt rare și nu acoperă pierderile. În loc de șansa unui nou început, rămâne „golul” – din buzunar, din suflet și din familie.
Cine sunt cei mai afectați
Statisticile arată că cei mai vulnerabili sunt oamenii din medii sărace, cu acces redus la educație și resurse. Pentru ei, jocurile de noroc apar ca o „speranță” accesibilă, dar se transformă rapid într-o capcană care adâncește sărăcia.
„Cei mai loviți sunt cei care au deja puțin. Pentru ei, jocul pare singura speranță. Și tot pentru ei, e cea mai mare păcăleală”, atrage atenția sociologul.
O societate care se preface că nu vede
Problema nu este doar economică, ci și morală și socială. Statul contabilizează taxele și veniturile din această industrie, dar uită de destinele frânte. Campaniile publicitare abundă în promisiuni de îmbogățire rapidă, însă nu spun câți pierd zilnic.
În același timp, persoane publice și influenceri, văzuți drept modele, promovează jocurile de noroc pentru bani, alimentând un fenomen care distruge vieți.
„5,5 miliarde de lei nu sunt doar cifre. Sunt zeci de mii de oameni de lângă noi distruși de nimicnicie, fariseim și nepăsare”, concluzionează Gelu Duminică.
O problemă de sănătate publică
Specialiștii avertizează că dependența de jocuri de noroc este comparabilă, ca efecte, cu dependența de alcool sau droguri. Impactul psihologic, social și economic este uriaș, însă în România fenomenul rămâne subestimat și prost reglementat.
În lipsa unor politici publice ferme, a programelor de educație și prevenție, precum și a unor campanii de conștientizare reale, jocurile de noroc continuă să devină o boală socială, care lovește exact acolo unde doare cel mai tare: în oamenii vulnerabili, în familii, în speranța unui viitor mai bun.
