SURSE: „Miza de sub scenă”. Ce s-ar ascunde, de fapt, în spatele „execuției” baritonului Florin Estefan de la cârma Operei din Cluj?

Lumea culturală din Cluj-Napoca este zguduită de un scandal de proporții, după ce managerul Operei Naționale Române, baritonul Florin Estefan, a fost debarcat subit de la conducerea instituției. Oficial, Ministerul Culturii i-a acordat nota 6,95 la evaluare, la doar cinci sutimi distanță de pragul de salvare (7,00), punându-i capăt unui mandat lăudat până mai ieri.

Estefan acuză public o „execuție” comandată și a atacat deja decizia în instanță, declarându-se consternat: „Avem sălile pline, un climat foarte bun… Nu știu la comanda cui și de ce s-a întâmplat asta”. Între timp, Ministerul a mișcat rapid piesele pe tablă și l-a numit ca interimar pe Bogdan Gheorghiu, fost ministru al Culturii în perioada 2019-2021.

Dincolo de cifrele oficiale și de politețea birocratică, în mediul politic și cultural clujean circulă deja o ipoteză explozivă. Surse bine informate au dezvăluit, sub protecția anonimatului, că adevărata miză a înlăturării fulgerătoare a lui Florin Estefan nu are nicio legătură cu actul artistic, ci cu… mirosul de ciment și bani publici.

Miza din spatele cortinei: Contractele „babane” pentru restaurarea clădirii

Clădirea monument istoric care adăpostește Opera Națională Română și Teatrul Național din Cluj-Napoca strigă de ani de zile după reabilitare. Dincolo de fațada istorică, imobilul inaugurat în 1906 necesită o restaurare capitală, un proiect mamut evaluat la zeci de milioane de euro.

Potrivit surselor noastre, procedurile pentru alocarea fondurilor și demararea mega-proiectului de refacere a clădirii sunt extrem de aproape de linie dreaptă.

Ce spun sursele: „Nu managementul artistic a deranjat, ci poziția de management administrativ. Urmează să fie alocate contracte extrem de grase pentru restaurarea clădirii Operei. Vorbim de sume uriașe, unde este nevoie de un control total asupra deciziilor și a caietelor de sarcini. Estefan s-ar fi putut dovedi un manager greu de controlat sau un obstacol în calea direcționării acestor contracte către firmele ‘agreate’ de la București sau de la nivel local.”

Prin picarea lui Estefan la evaluare cu acel simbolic 6,95 (o notă care pare „reglată” din farmacie pentru a nu-i lăsa drept de apel), frâiele instituției trec direct sub controlul Ministerului, via interimarul Bogdan Gheorghiu.

Numirea rapidă a lui Bogdan Gheorghiu, un om cu greutate politică și fost ministru al Culturii, ridică semne de întrebare în rândul comunității clujene.

În timp ce Florin Estefan își caută dreptatea la Curtea de Apel București pe contencios administrativ, la Cluj se fac deja jocurile pentru una dintre cele mai mari felii din bugetul Culturii din ultimii ani.

Rămâne de văzut dacă instanța va suspenda ordinele de demitere sau dacă „restaurarea” Operei va începe mai întâi cu o curățenie generală în birourile conducerii, lăsând loc liber pentru interesele financiare din spatele cortinei.