Tradiții clujene: Hainele noi de Paști, țesute în taina Postului Mare

În satul tradițional clujean, femeia nu era doar inima familiei, ci și mâna creatoare care aducea frumusețea în casă și pe oameni. În vremurile de odinioară, în special în perioada Postului Mare, sunetul bătaiei brâglelor de la războiul de țesut răsuna în aproape fiecare gospodărie.

Această perioadă, încărcată de post și rugăciune, era și momentul în care se țeseau hainele noi pentru Paști — simboluri ale curățeniei sufletești și ale hărniciei. Femeile torceau, țeseau și coseau în taină cămăși, păretare, cuverturi și alte podoabe de casă, transformând firele de lână sau bumbac în adevărate opere de artă.

Era o tradiție cu o încărcătură simbolică profundă: nimeni nu trebuia să vadă dinainte modelele sau culorile alese. Dacă cineva intra în casă, femeia acoperea țesătura cu un ștergar — creația ei era o taină, dezvăluită abia în ziua Învierii, când întreaga comunitate se aduna la biserică și la jocul satului, purtând cu mândrie hainele noi, lucrate cu migală și drag.

În volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, cercetătoarea Maria Bocșe descrie acest obicei ca fiind o dovadă vie a creativității și demnității femeilor de la sat. Hărnicia se vedea nu doar în haine, ci în toată frumusețea care îmbrăca casa — fețe de pernă, covoare, păretare — toate lucrate în tăcerea postului, cu gândul la sărbătoare.

📸 Foto: La războiul de țesut – Orman, județul Cluj
📚 Sursă: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj