Un municipiu de lângă Cluj va avea centură din luna decembrie după o întârziere a lucrărilor de peste 2 ani. VIDEO

Construirea noii centuri ocolitoare a municipiului Zalău – un drum de 5,53 kilometri, cu o bandă pe sens, poziționat pe partea de sud-est a orașului – se apropie în sfârșit de finalizare, după cinci ani de la semnarea contractului. Proiectul, început în septembrie 2020 și planificat inițial să fie gata în martie 2023, va fi deschis traficului în luna decembrie 2025, cu o întârziere de doi ani și jumătate față de termenul stabilit inițial.

Proiectul de 186 de milioane de lei, adjudecat de asocierea Sinohydro Corporation Limited – SC Good Prood SRL, a fost primul contract major de drumuri atribuit unei companii chineze. Sinohydro, parte a conglomeratului PowerChina – unul dintre cele mai mari grupuri de infrastructură din lume – este o companie de stat chineză, aflată în ultimii ani în centrul atenției după decizia României, din 2021, de a exclude firmele chinezești de la participarea la licitații publice.

Un drum scurt, dar complicat: viaducte, poduri și zone deluroase

Deși are doar 5,5 kilometri, traseul centurii traversează o zonă deluroasă, cu teren dificil, numeroase văi și mai multe structuri tehnice care au complicat execuția. Proiectul include 5 viaducte, 5 poduri și două intersecții giratorii, amplasate la fiecare capăt al noului tronson.

CNAIR a confirmat, la solicitarea HotNews, că lucrările au ajuns la un stadiu fizic de circa 92%. Termenul actualizat de punere în trafic este 3 decembrie 2025.

Explicațiile CNAIR: penalizări și o întârziere care va fi cuantificată la final

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că a aplicat penalizări constructorului pentru mobilizare insuficientă, în valoare de 8,39 milioane de lei – aproximativ 4% din valoarea totală a contractului.

CNAIR a menționat că revendicările privind depășirea duratei de execuție sunt „cu efect continuu” și vor fi finalizate doar în momentul recepției lucrărilor. Atunci va putea fi calculată penalizarea finală pentru întârzierea de doi ani și jumătate.

HotNews a adresat întrebări suplimentare constructorului chinez, însă până la momentul redactării articolului nu a primit un punct de vedere.

Observatorii independenți: „Trei sferturi din vină aparține constructorului”

Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructura (API), consideră că responsabilitatea pentru întârzierea majoră este împărțită, însă constructorul poartă cea mai mare parte a vinovăției.

„Undeva trei sferturi e vina constructorului și cam un sfert e vina autorităților. Au fost dispute constante între antreprenor și CNAIR, iar la un moment dat exista un decalaj de 30 de puncte procentuale între stadiul fizic și cel financiar. Asta înseamnă că nu se făceau plățile la timp”, a explicat Ciurea.

Acesta afirmă că mobilizarea constructorului a fost slabă încă de la început, chinezii confruntându-se atât cu birocrația locală, cât și cu lipsa unui „fixer” – o persoană cheie care să faciliteze integrarea companiilor străine pe piața locală. În plus, decizia României de a exclude companiile chineze de la licitațiile publice în timpul derulării contractului ar fi putut influența ritmul lucrărilor.

„Un eșec total. Mitul eficienței constructorilor chinezi este spulberat”

Ionuț Ciurea nuanțează însă discuția și afirmă că dificultățile tehnice ale terenului nu justifică întârzierea uriașă:

„Să o spunem pe față: este un eșec total, este o rușine. Mai făceai încă o dată drumul în perioada aceasta. Doi ani și jumătate întârziere este enorm. Mitul chinezului care vine în România și rupe norii este spulberat.”

Reprezentantul API subliniază că, în ciuda reliefului dificil, proiectul nu include tuneluri sau lucrări de complexitate excepțională.

Penalități contestabile și posibile claimuri din partea constructorului

Deși CNAIR a aplicat penalizări, acestea reprezintă doar o mică parte din valoarea contractului. API atrage atenția că și constructorul chinez ar putea ataca penalitățile în instanță sau ar putea formula propriile revendicări financiare, ceea ce ar putea prelungi disputa contractuală.

Centura Zalăului în contextul infrastructurii regionale

Noul tronson de 5,5 kilometri va completa actuala centură de aproximativ 8 kilometri a municipiului Zalău. Totuși, specialiștii consideră că utilitatea sa va rămâne limitată până la construirea legăturii rutierelor dintre Aghireș și drumul național Zalău–Cluj, proiect care ar facilita descărcarea traficului greu și fluidizarea circulației pe direcția Cluj–Sălaj.

Datele tehnice ale proiectului – Centura Zalău

• Lungime: 5,53 km
• Constructor: Sinohydro Corporation Limited (China) – SC Good Prood SRL
• Valoare: 186 milioane de lei
• Contract semnat: septembrie 2020
• Început lucrări: aprilie 2021
• Termen inițial finalizare: 23 martie 2023
• Termen actualizat: 3 decembrie 2025
• Stadiu actual: 92%

Companiile chineze în infrastructura românească: excepții și limitări

România a interzis, din 2021, participarea companiilor chinezești la licitațiile publice pentru proiecte de infrastructură. Totuși, două proiecte reprezintă excepții:

1. Centura Zalău, unde contractul fusese deja semnat în 2020.
2. Autostrada A0 Nord, Lotul 3, construit de China Civil Engineering Construction Corporation, în baza unei licitații lansate în 2019.

Ambele proiecte sunt marcate de întârzieri considerabile, datele de finalizare fiind împinse semnificativ dincolo de termenele contractuale.