Veste proastă pentru clujeni. Tronsonul A3 Nădășelu – Poarta Sălajului iese din PNRR.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României se confruntă cu cel mai serios eșec de până acum, în urma anunțului făcut de Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Potrivit Asociației Pro Infrastructura, investiții de aproximativ 6,3 miliarde de euro au ieșit practic din calendarul PNRR, riscând să fie finanțate fie din alte surse, fie din bugetul național.

Deși atenția publicului s-a concentrat pe autostrăzi, calea ferată este chiar mai afectată, însă despre acest subiect se va discuta separat.

Printre autostrăzile excluse se numără:

• A3 Nădășelu – Poarta Sălajului,
• A7 Ploiești – Buzău – Focșani,
• Ambele capete ale A8, dinspre Târgu Mureș, respectiv Târgu Neamț.

În PNRR rămân doar ciotul A1 Holdea – Margina și cei 173 km ai A7 între Focșani și Pașcani.

De ce se pierd banii?

Există două cauze principale:

1. Licitații cu probleme, în care autoritățile române nu au respectat legislația europeană în materie de achiziții publice.
2. Întârzieri critice în implementare, care fac imposibilă finalizarea lucrărilor până în august 2026, termenul-limită al PNRR.

Comisia Europeană a notificat România încă din august 2024 că nu va deconta aceste tronsoane. Însă, potrivit API, guvernul – prin premierul Ciolacu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu și ministrul Marcel Boloș – a preferat să tacă din rațiuni electorale și să amâne asumarea realității.

Ce urmează?

Comisia Europeană a fost de acord ca banii alocați tronsoanelor problematice să fie redistribuiți către cele care pot fi terminate, crescând finanțarea din PNRR de la un procent inițial de 29–42% până aproape de 100%. Cu toate acestea, problema rămâne: progresul fizic al șantierelor.

Situația actuală arată astfel:

• Primele două loturi de la nord de Focșani: aproximativ 55% stadiu fizic.
• Restul sectoarelor A7 spre Pașcani: în jur de 33%.
• A1 Margina – Holdea: doar 20%, iar lucrările la tunelul mare de 1,9 km au început abia în iunie 2025.

Pe hârtie, cele șase loturi A7 Focșani – Pașcani ar fi trebuit finalizate în noiembrie 2025. Constructorul UMB poate deschide traficul pe unele tronsoane până la finalul acestui an, însă termenul final de septembrie 2026 rămâne extrem de ambițios.

Capetele A8: lucrări aproape inexistente

Dacă în cazul A3 și A7 există progrese semnificative, cele două capete ale A8 sunt abia la început, cu sub 10% execuție. Deși autoritățile spun că vor fi transferate în Programul Transport, problema este una de proporții: fondurile disponibile sunt de 5,5 miliarde euro, în timp ce proiectele deja contractate sau depuse însumează 23,3 miliarde euro – de peste patru ori mai mult.

Cu alte cuvinte, ca A8 să primească bani europeni, alte investiții rutiere vor trebui amânate sau abandonate. Alternativ, Guvernul va fi nevoit să asigure din buget cel puțin 1% din PIB anual în următorii cinci ani pentru a continua toate proiectele.

Acest dezastru anunțat, rezultat al întârzierilor cronice și al politizării deciziilor, riscă să lase România cu multe șantiere neterminate și facturi uriașe. În timp ce autoritățile promit că vor găsi soluții de finanțare, realitatea din teren arată că va fi extrem de greu ca aceste autostrăzi să fie gata la timp.

Asociația Pro Infrastructura avertizează că guvernul trebuie să decidă urgent ce proiecte rămân prioritare și care vor rămâne „de căruță”.