Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Într-o decizie fără precedent pentru sectorul financiar din România, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi contravenționale în valoare totală de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) unui număr de 10 instituții bancare. Autoritatea de reglementare acuză băncile că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR, încălcând astfel atât legislația națională a concurenței, cât și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Reacția sistemului bancar a fost imediată și vehementă. Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania instituția care a primit cea mai mare sancțiune cumulată a lansat un atac dur la adresa Consiliului Concurenței, acuzând instituția de „populism” și de o „profundă lipsă de înțelegere” a mecanismelor financiare.
Radiografia amenzilor: Banca Transilvania, cel mai dur lovită
Investigația, care a fost declanșată la finele anului 2022 și a durat aproape patru ani, a vizat inițial 11 entități. Numărul amenzilor s-a redus la 10 după ce OTP Bank a fost absorbită de Banca Transilvania, cea din urmă preluând și răspunderea juridică pentru faptele băncii achiziționate.
În total, Grupul Banca Transilvania trebuie să achite aproximativ 185 de milioane de euro (875,74 milioane lei pentru BT și 85,03 milioane lei pentru fosta OTP Bank).
| Instituția Bancară | Amendă (milioane RON) |
|---|---|
| Banca Transilvania S.A. (inclusiv OTP Bank) | 960,77 |
| Banca Comercială Română (BCR) | 577,36 |
| Raiffeisen Bank România | 442,49 |
| UniCredit Bank | 431,03 |
| BRD – Groupe Société Générale | 412,47 |
| ING Bank (Sucursala București) | 405,91 |
| CEC Bank | 332,98 |
| Exim Banca Românească | 96,49 |
| Libra Internet Bank | 45,86 |
| Banca Comercială Intesa Sanpaolo | 28,10 |
Acuzațiile Consiliului Concurenței: „Schimb de informații confidențiale”
Conform autorității de concurență, băncile ar fi orchestrat un schimb de informații confidențiale și strategice în cadrul procedurii de fixing (stabilirea cotațiilor care stau la baza calculului ROBOR). În mod normal, aceste cotații ar trebui introduse independent de fiecare bancă, reflectând realitatea propriei lichidități.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat mecanismul prin care consumatorii au fost dezavantajați:
„Băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale.”
Efectul direct al acestei coordonări a fost menținerea unui nivel artificial de ridicat al indicelui ROBOR, aspect care a majorat direct ratele românilor cu credite contractate înainte de 2019, dar și costurile de finanțare pentru companii și entități publice locale.
Replica dură a Băncii Transilvania: „O decizie care încurajează populismul”
Poziția sectorului bancar, exprimată public de Omer Tetik pe o rețea de socializare profesională, reflectă o nemulțumire profundă față de concluziile anchetei. Șeful BT susține că argumentele Consiliului sfidează logica regulamentelor bancare și amenință stabilitatea macroeconomica.
- Absența argumentelor tehnice: Tetik susține că decizia „dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”.
- Impact economic: Managerul avertizează că o astfel de măsură „subminează șansele unei relansări economice” într-un moment în care băncile reprezintă pilonul principal de stabilitate.
- Bătălia în instanță: Banca Transilvania a anunțat oficial că va contesta decizia atât în fața instanțelor naționale, cât și a celor internaționale. „Ne vom apăra reputația și vom demonta acuzațiile. (…) Nu dăm înapoi atunci când știm, cu certitudine, că avem dreptate”, a conchis Tetik.
Ce urmează pentru piața bancară?
Pentru a evita blocaje majore în piața creditului, Consiliul Concurenței a oferit instituțiilor financiare un termen de 60 de zile de la primirea motivării oficiale pentru a prezenta un plan de măsuri de eliminare a practicilor anticoncurențiale.
Deși amenzile sunt executorii, cel mai probabil majoritatea instituțiilor financiare implicate vor apela la instanțele de judecată pentru suspendarea și anularea deciziei de sancționare. Un litigiu de o asemenea anvergură ar putea dura ani de zile, lăsând sistemul financiar românesc într-o stare de tensiune juridică și reputațională majoră.
