Persoanele cu dizabilități din Cluj-Napoca pot depune cereri pentru persoanele cu dizabilități.
Cluj Innovation Days 2026 a adus în prim-plan una dintre cele mai dezbătute teme ale prezentului: rolul și impactul inteligenței artificiale (AI) asupra societății. Invitat special în cadrul evenimentului, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prof. univ. dr. psih. Daniel David, a vorbit pe larg despre amprenta pe care AI o lasă asupra educației și psihologiei (mintea umană și sănătatea mintală).
Din cauza numărului limitat de locuri disponibile în sală și ca urmare a valului uriaș de întrebări primite atât înainte, cât și după conferință, rectorul UBB a oferit o sinteză completă a argumentelor și viziunii sale.
O analiză asumată într-un climat polarizat
Daniel David a explicat contextul dublei sale calități din care a abordat subiectul: „Am fost invitat să vorbesc despre impactul inteligenței artificiale (AI) în educație (probabil ca profesor și fost ministru al educației și cercetării) și în psihologie/asupra minții umane (probabil ca psiholog și cercetător în psihologie)”.
Acesta a recunoscut deschis că o astfel de prezentare condensată reprezintă o provocare majoră: „Este un demers riscant, pentru că în 20 de minute trebuie să abordezi, în fața unui auditoriu educat și pretențios, o temă care a polarizat deja societatea și pentru care datele pe care le avem sunt încă preliminare și/sau mixte, amestecate cu demersuri de pseudoștiință”. Cu toate acestea, rectorul a subliniat importanța implicării specialiștilor în momentele de cotitură: „Dar nu am refuzat, mai ales că este vorba despre o criză și lupta între paradigme diferite și adesea opuse, și astfel poate că pot ajuta oarecum ca paradigma bună să câștige”.
Mitul „catastrofelor” tehnologice în istorie
Pentru a înțelege corect fenomenul actual, Daniel David a propus o privire retrospectivă asupra modului în care umanitatea a reacționat la progres: „Înainte de a intra în detalii, să înțelegem contextul istoric: la fiecare „Revoluție Industrială” (din cele 4 sau 5, în funcție de cum le numărăm) se problematizau cel puțin trei „catastrofe” posibile: (a) afectarea sănătății omului; (b) pierderea locurilor de muncă; (c) alienarea umană/afectarea umanului”.
Istoria ne arată însă că temerile radicale nu s-au adeverit. „În general, aceste „catastrofe” nu s-au concretizat la nivelul prezicerilor, avantajele depășind în timp dezavantajele! Puțini dintre noi ar alege astăzi să trăiască în vremurile dinaintea revoluțiilor industriale”, a punctat rectorul.
În acest sens, AI reprezintă doar un nou capitol inevitabil: „Noua tehnologie – fie că o vedem ca un sfârșit de revoluție industrială 4.0 sau de început al unei revoluții industriale 5.0 – deci și inteligența artificială: (a) este aici să rămână și să se dezvolte și (b) în sine nu este bună sau rea, dar poate devenir așa în funcție de cum o utilizăm”. Soluția propusă de acesta rezidă în trei piloni fundamentali: AI trebuie constrânsă de etică (pentru a evita polarizarea și dezavantajarea oamenilor pe criterii de resurse), siguranță (pentru oameni și societate) și eficiență (inclusiv prin analize de tip „cost-effectiveness”).
AI în Educație: De la instrument, la asistent și „AI teacher”
În domeniul educațional, rectorul UBB susține că un AI ghidat de procese psihopedagogice moderne poate eficientiza radical interacțiunea dintre elev/student și profesor, ajutând inclusiv la debirocratizare.
„Ca un nou pas, AI poate deveni în timp un asistent educațional (oferind educație personalizată, mai ales cât profesorul nu este disponibil), iar într-un viitor distant chiar un „AI teacher”, pregătit și monitorizat însă de profesori umani”, preconizează Daniel David.
Această viziune are deja corespondent în măsuri administrative concrete din perioada mandatului său ministerial. Proiecte punctuale au fost introduse prin intermediul programului de reforme QX, detaliat în Program ministerial – Proviziunea CaleaQX. Pașii de implementare și comunicatele oficiale pot fi consultați pe platforma Ministerului Educației (Edu.ro – Comunicat de presă). De asemenea, au fost asigurate condițiile pentru derularea pe scară largă a unor inițiative precum programul de pedagogie digitală, demers ce urmează să se concretizeze prin lansarea unui Ghid de bune practici AI în educație prezentat la UBB, în cadrul finalizării proiectului „Clasa Viitorului”.
AI în Psihologie: Tehnologia în slujba minții umane
Abordând perspectiva psihologică, Daniel David a demontat ideea că AI ar trebui să gândească în locul nostru. Utilizat adecvat – adică prin activarea, și nu prin reducerea efortului cognitiv –, AI poate stimula dezvoltarea minții umane și poate sprijini activitatea specialiștilor.
La fel ca în educație, evoluția va fi graduală: „AI poate deveni un asistent psiholog, iar într-un viitor distant chiar un „AI psychologist” (oferind asistență psihologică în condiții de viață cotidiană, mai ales când nu este disponibil un psiholog), pregătit și monitorizat de psihologi umani”.
Rectorul a reamintit că echipa sa a fost pionieră în acest domeniu la nivel internațional, implementând astfel de tehnologii încă de când ideile erau în fașă, un exemplu fiind vizibil în acest material video din arhiva de cercetare. Recent, cercetările au continuat cu aplicații de ultimă generație, demonstrând, de pildă, cum pot fi utilizați roboții în terapia copiilor cu autism.
Viitorul pe termen lung și „Legile Roboticii”
Privind spre un orizont mai îndepărtat, prof. Daniel David a lansat un avertisment legat de statutul moral și juridic al tehnologiei: „Într-o dezvoltare mai îndepărtată, dacă AI va deveni un agent cu drepturi și obligații, accentuarea unor constrângeri etice și de siguranță pentru oameni și societate este importantă”.
În finalul sintezei sale, rectorul UBB a concluzionat că adoptarea unor norme stricte, similare celebrelor „legi ale roboticii” imaginate de Isaac Asimov, va deveni absolut fundamentală pentru supraviețuirea și bunăstarea speciei noastre. Miza este una simplă, dar vitală: normele trebuie stabilite clar și din timp, „astfel încât omul să folosească AI, nu invers”.