Nota de plată a grupului Realitatea Plus: ANAF are de recuperat peste 259 de milioane de lei

Într-o mișcare fără precedent, Direcția Antifraudă din cadrul ANAF a scos la lumină amploarea ingineriilor financiare din spatele postului de televiziune Realitatea Plus. În timp ce Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis deja retragerea licenței de emisie din cauza amenzilor neplătite, miza financiară pentru bugetul de stat este de ordinul sutelor de milioane de lei.

Cifrele colosale ale datoriilor

Conform raportului Direcției Antifraudă, grupul analizat, controlat de omul de afaceri Maricel Păcuraru, este format din peste 70 de societăți comerciale. Acestea funcționează într-un păienjeniș de legături de rudenie și administratori comuni, acumulând obligații fiscale masive:

• 259 milioane lei: Suma totală a datoriilor către bugetul de stat, reprezentând în cea mai mare parte arierate.
• 30 milioane lei: Sume datorate de deținătorul licenței TV către trei societăți afiliate, folosite ca mecanism de control al creanțelor.
• 10 milioane lei: Plăți suspecte către entități și persoane fizice din același circuit, identificate ca „circuite financiare circulare”.

Mecanismul: „Insolvența strategică” și firmele paravan

Inspectorii ANAF au identificat un tipar prin care grupul a reușit să evite plata datoriilor ani la rând. Strategia era simplă, dar eficientă:

1. Insolvența succesivă: Societățile cu datorii intrau în faliment pentru a beneficia de suspendarea executării silite.
2. Migrarea activității: Activitatea și activele erau mutate pe entități noi, „curate”, controlate de aceiași oameni.
3. Contabilitate centralizată: Tot grupul folosea același contabil și aceiași lichidatori, sugerând un mecanism coordonat de fraudare.

Anomalii economice de necrezut

Controlul a scos la iveală cifre de afaceri care sfidează logica economică pentru anul 2024:

• Firma cu un singur angajat care a raportat o cifră de afaceri de peste 80 milioane lei.
• Explozia veniturilor: O altă entitate a sărit de la o cifră de afaceri de câteva mii de lei la peste 60 milioane lei într-un singur an, tot cu un singur angajat.
• Discrepanța licenței: În timp ce grupul rula zeci de milioane, societatea care deținea propriu-zis licența TV raporta venituri infime (100.000 lei) și pierderi constante, fiind practic o „coajă” fără substanță economică.

Lovitura finală: Retragerea licenței

Contextul financiar dezastruos a fost dublat de sancțiunea administrativă a CNA din 7 aprilie 2026. Consiliul a decis retragerea licenței Realitatea Plus, o măsură executorie bazată pe amenzile neplătite încă din 2024.

„Postul își va înceta emisia după ce vom redacta decizia și o vom trimite către operatorii de cablu”, a declarat Valentin Jucan, președintele CNA.

Deși decizia poate fi atacată în instanță, ea marchează sfârșitul unei ere în care postul TV a funcționat sub protecția procedurilor de insolvență. Pentru statul român, însă, bătălia abia începe: recuperarea celor 259 de milioane de lei dintr-un labirint de 70 de firme rămâne o provocare majoră pentru ANAF.