Un arhitect clujean critică modul în care s-au dezvoltat noile cartiere din Cluj-Napoca: “Primăria a uitat să fluiere!”

În cadrul emisiunii Urbea9, produsă de Media9, arhitectul clujean Șerban Țigănaș a abordat fără menajamente problemele urbanistice grave din anumite cartiere ale Clujului, precum Bună Ziua, Europa, Câmpului și Edgar Quinet. Aceste zone au fost dezvoltate într-un ritm alert, dar fără o strategie unitară, rezultând într-o infrastructură fragmentată și servicii insuficiente. Țigănaș a subliniat lipsa de implicare a administrației locale, care, în opinia sa, nu a avut o influență reală în procesul de dezvoltare al acestor cartiere.

„Nu și-au pus amprenta. Au fost un fel de arbitri, dar care au uitat să și fluiere sau să arate cartonașele galbene sau roșii”, a declarat arhitectul. Critica sa reflectă sentimentul că autoritățile locale s-au comportat mai degrabă ca niște observatori pasivi, fără să intervină activ în procesul de urbanizare a acestor zone. Drept urmare, dezvoltarea acestor cartiere a fost dictată, în principal, de dorințele proprietarilor și dezvoltatorilor, care au operat pe principiul „dreptul meu de a face ce vreau”.

Modelul „Orașului de 15 minute” și realitatea din Cluj

Declarațiile lui Țigănaș vin în contextul vizitei recente a lui Carlos Moreno, creatorul conceptului de „oraș de 15 minute”, la Cluj-Napoca. Această idee urbanistică promovează o organizare a spațiului urban care să ofere acces rapid la servicii esențiale, prin deplasări de maxim 15 minute pe jos sau cu bicicleta. Contrar acestei viziuni, cartierele Bună Ziua, Europa, Câmpului și Edgar Quinet se confruntă cu probleme de densitate locativă ridicată, trafic intens și o lipsă acută de servicii publice și infrastructură bine pusă la punct.

Lipsa unei planificări integrate în aceste cartiere a dus la un „urbanism al junglei”, în care fiecare proiect s-a dezvoltat izolat, pe baza priorităților financiare ale proprietarilor, mai degrabă decât pe o viziune comună de dezvoltare urbană. Astfel, zonele au devenit aglomerate, accesul la servicii este limitat, iar spațiile publice de calitate lipsesc în multe locuri.

Administrația, responsabilă de direcția urbanistică a orașului

Potrivit lui Șerban Țigănaș, lipsa de viziune a autorităților este factorul care a permis proliferarea unei dezvoltări imobiliare bazate strict pe interesele individuale. „Administrația este cea care poartă toată responsabilitatea și trebuie să o judecăm prin prisma rezultatului obținut și mai ales prin prisma calității unui proces de învățare din propriile greșeli, care este prea lent,” a spus arhitectul. El subliniază astfel că autoritățile ar trebui să fie capabile să își asume responsabilitatea pentru deciziile luate și să îmbunătățească procesul de planificare urbanistică.

Necesarul unei reforme urbanistice

Criticile aduse de Țigănaș evidențiază nevoia unei schimbări de abordare în dezvoltarea Clujului, în special în cartierele periferice care cresc într-un ritm alert. Pentru ca orașul să devină cu adevărat un „oraș de 15 minute”, cum propune Carlos Moreno, este nevoie de o strategie coerentă care să prioritizeze calitatea vieții, accesul la servicii și infrastructura bine planificată. Acest lucru presupune ca administrația locală să fie un actor activ și responsabil în procesul de dezvoltare urbanistică, nu doar un arbitru pasiv, astfel încât orașul să poată răspunde nevoilor tot mai mari ale locuitorilor săi.